fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Deputații au adoptat ultimele două proiecte din primul pachet de legi ale Justiției – principalele modificări

de Vladimir Ionescu 13.12.2017

Deputatul PSD Nicolae Bacalbașa, felicitându-i pe colegii săi că au reușit, prin adoptarea acestor legi, să învingă “sistemul ocult” și “banditismul din Justiție”

Deputații au adoptat miercuri ultimele două proiecte din pachetul de modificare a legilor Justiției – Legea 304 privind organizarea judiciară și Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Principalele modificări operate în Camera Deputaților:

Modificările la Legea 304 privind organizarea judiciară

  • soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Acum, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, doar când sunt considerate ca fiind nelegale. Noua prevedere poate fi folosită pentru închiderea unor dosare, de exemplu
  • se va înființa o structură specială pentru anchetarea magistraților, în cadrul Parchetului General. Atribuție exclusivă – urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție, sau asimilate acestora, săvârșite de judecători și procurori. În opinia CSM, nu există nicio evoluție a infracțiunilor comise de judecători și procurori care să justifice măsura. Acest obiect de activitate este preluat de la DNA
  • această secție va fi condusă un procuror – șef numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din aceasta sectie, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului
  • condițiile pentru a candida la funcția de procuror DNA sau DIICOT – opt ani vechime. În cadrul concursului vor fi verificate cinci rechizitorii alese aleatoriu din cele finalizate în ultimii cinci ani de activitate
  • cei din serviciile secrete nu pot fi ofițeri de poliție judiciară – “nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, ofiţeri, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii, lucrători sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii în funcţie aceştia vor da o declaraţie autentică că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora”
  • DNA poate înființa secții teritoriale doar cu avizul Secției de procurori a CSM

Modificările la Legea 317 privind CSM

  • doar Inspecţia Judiciară poate exercita acţiunea disciplinară împotriva unui judecător, procuror sau magistrat-asistent, fiind eliminaţi din această procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), ceea ce conferă un rol uriaș inspectorului șef. “Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, spune acum articolul modificat în Legea 317
  • inspectorul șef este numit tot de CSM, dar au fost eliminate din concurs proba scrisă și testul psihologic
  • inspectorul șef își va alege singur adjuncții
  • au fost separate atribuțiile CSM privind cariera magistraților – Secția de judecători, respectiv Secția pentru procurori
  • președintele CSM nu mai poate să fie decât un judecător, nu și un procuror. Funcția va fi preluată automat de președintele Secției de judecători. Șeful Secției pentru procurori va fi vicepreședintele CSM. Noua prevedere ar putea fi neconstituțională, fiindcă legea fundamentală prevede același statut pentru cele două profesii
  • Inspecția Judiciară rămâne la CSM, deși inițial se propusese ca aceasta să fie o instituție autonomă și condusă de un colegiu de integritate 
  • printre atribuțiile CSM – soluționează cererile privind apărarea “independenței justiției” în locul formulării actuale – “independenței sistemului judiciar”
  • inițial, în Comisia specială, s-a votat o imunitate sporită pentru judecători și procurori, pe modelul celei de care beneficiază și parlamentarii – începerea urmării penale să se poate face doar cu acordul CSM. Acum, acordul CSM este necesar doar pentru arestare, percheziția, reținerea. Amendamentul a fost retras ulterior

Adoptate în pofida numeroaselor critici

Coaliția își va desăvârși planul, în pofida atenționărilor fără precedent venite din țară și străinătate – s-au opus magistrații, societatea civilă, opoziția, și mai multe instituții europene și Departamentul de Stat al SUA:

  • Peste 4.000 de magistrați au semnat un apel al Forumului Judecătorilor pentru retragerea proiectelor, întrucât acestea sunt “lipsite de motivare, retrograde și afectează independența justiției”. Numărul reprezintă peste jumătate din totalul magistraților, în condițiile în care există aproximativ 2.600 de procurori și circa 4.500 de judecători în funcție. În utlimul comunicat, aceștia anunță că vor apela la toate formele legale necesare penrtu a apăra independența Justiției. Coaliția a pretins că are acceptul magistraților invocând participarea la discuții, pe aceeași baricadă cu majoritatea parlamentară, a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, asociație profesională care nu-și declară numărul de membri. O judecătoare membră a UNJR a dezvăluit săptămâna aceasta că Uniunea mai are doar aproximativ 40 de membri.
  • Consiliul Superior al Magistraturii a dat două avize negative, explicând că unele prevederi sunt neconstituționale, altele vor avea impact negativ și vor întoarce sistemul mulți ani în urmă. Coaliția a replicat amintind că avizul CSM este consultativ, iar acest organism nu are legătură cu procesul de legiferare.
  • Comisia Europeană l-a chemat pe ministrul Justiției, de mai multe ori, să dea explicații în legătură cu modificările intenționate. De fiecare dată, Tudorel Toader a pretins că discuțiile au fost pozitive, în timp ce oficialii europeni au repetat că este nevoie de avizul Comisiei de la Veneția pentru mai multe reglementări din proiectele pe Justiție. Mai mult, ultimul Raport MCV, din noiembrie, atrage atenția că există riscul redeschiderii unor aspecte deja închise.
  • Avertismentul fără precedent al Departamentului de Stat american și o cerere adresată direct Parlamentului României pentru retragerea proiectelor. Deciziile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune, au răspuns președinții celor două camere legislative, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, amintind SUA că au prevăzut 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
  • Grupul de state împotriva corupției (GRECO) de pe lângă Consiliul Europei a declanșat în prmeieră, pentru România și Polonia, articolul 34 din Regulament, articol ce prevede “Procedura ad-hoc pentru circumstanțe excepționale”, care poate fi activată când există îngrijorarea că o reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare procedurală riscă să ducă la “încălcarea gravă”a unui standard anticorupție într-o țară membră a Consiliului Europei.

La votul final pe Legea 304 s-au înregistrat 177 voturi pentru (PSD, ALDE, UDMR) şi 79 voturi împotrivă (PNL, USR).

Legea 317 – 177 voturi pentru și 78 împotrivă

Pe parcursul ședinței de plen de miercuri au existat mai multe probleme tehnice. Mai întâi s-a stricat, exact înainte de ănceperea discuțiilor pe reglementările privind Justiția, sistemul electronic de vot. Astfel încât s-a votat nominal (fiecare deputat și-a exprimat opțiunea când i s-a strigat numele).

Ulterior a picat și sistemul audio.

Din cauza schimbării regulamentului camerei, printr-un artificiu operat chiar miercuri, dezbaterile, votul pe articole și votul final s-au desfășurat rapid, deși numai raportul la modificările Legii pentru organizarea judiciară avea 182 de pagini (146 amendamente admise și 185 amendamente respinse).

(Citiți și Spre dictatura majorității: Regulament schimbat, comisie specială, celeritate fără discernământ. Așa se vor ”dezbate” legile esențiale ale României)

Timpul alocat dezbaterii fiecăreia din aceste două legi organice:

  • pentru dezbaterile generale – cinci minute pentru fiecare grup și două minute pentru deputații neafiliați
  • pentru amendamente – 30 de minute.

În ceea ce privește discursurile din timpul scurtei dezbateri, s-a remarcat Nicolae Dobrovici-Bacalbașa, deputat PSD de Galați, care i-a felicitat pe colegii săi de partid și coaliție că au învins banditismul numit #rezist și sistemul ocult:

“Ca să înțelegem ce se petrece aici în această clipă, dați-mi voie să omagiez clarviziunea și curajul din acest weekend al președintelui Statelor Unite, Donald Trump, care a dezvăluit rețeaua de păianjen internațională a banditismului numit #rezist. Vedem aici zbaterile viperelor unui sistem ocult și ultimele bale sângeroase ale Monicăi Macovei și ale banditismului ei din Justiție. Fraților, vă felicit pentru curaj și clarviziune!”, a declarat Bacalbașa, aclamat de deputații care au votat legile.

Legile urmează să fie înregistrate imediat la Senat, pentru a fi “dezbătute” și adoptate de camera superioară a Parlamentului până miercuri, 20 decembrie, când legislativul intră în vacanță.

Cele trei reglementări vor merge ulterior la promulgare, președintele având posibilitatea de a le contesta pe fond la CCR. Probabilitatea ca ele să fie respinse este mare, în contextul în care CSM a calificat drept neconstituționale mai multe prevederi adoptate de deputați.

Din forma aprobată au dispărut câteva dintre măsurile cu potențial mare de a afecta independența Justiției –  de exemplu desprinderea Inspecției Judiciare de CSM și subordonarea acesteia unui Consiliu Naţional de Integritate a judecătorilor şi procurorilor, “organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege”.

Cu precizarea că Senatul poate readuce în discuție propuneri eliminate de deputați, după cum poate introduce unele cu totul noi.

“Reforma” continuă – Comisia Iordache începe joi dezbaterea modificării codurilor penale. Abuzul în serviciu, printre marile mize

Aceste trei proiecte aprobate în Camera Deputaților (cele două votate miercuri, plus Statutul magistraților, adoptat luni), reprezintă primul pachet legislativ pe Justiție pe care coaliția PSD – ALDE a decis să le modifice.

Urmează codurile penale, a căror discutare va fi demarată, de către aceeași Comisie Iordache, joi, la ora 11.00.

Printre articolele vizate de majoritatea guvernamentală se numără abuzul în serviciu, de a cărui refromulare depinde și deznodământul unuia dintre dosarele liderul social-democraților, Liviu Dragnea.

Conform unei decizii CCR, parlamentarii trebuie să stabilească un prag minim de la care abuzul în serviciu este considerat infracțiune. În OUG 13, acest plafon fusese fixat la 200.000 de lei, adică peste prejudiciul de 108.000 lei calculat de procurori în Dosarul Bombonica. În acest dosar, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu, pentru că ar fi determinat-o pe șefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să plătească două angajate, timp de peste șase ani, deși acestea lucrau la organizația locală a PSD, condusă pe atunci de actualul lider PSD. Dosarul se află în instanță.

Dezbaterea codurilor penale a fost anunțată oficial abia miercuri, însă acest lucru era de așteptat încă de luna trecută, când plenul comun al Parlamentului a aprobat o mențiune în regulamentul Comisiei speciale ce-i acordă acesteia monopolul dezbaterii pe toate “actele normative cu incidență asupra Justiției”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2017

Lăsați un comentariu


Europa

”Ca să nu fim luați de proști”: Ungaria și Polonia vor înființa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept, ca replică la criticile Bruxelles-ului

Iulian Soare

Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept de către de către statele membre, ca răspuns la acuzaţiile de încălcare… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: S-a conturat o nouă realitate politică, PNL și USR devin forțele schimbării în bine

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni că victoria în alegerile locale este o victorie majoră a dreptei româneşti și că PSD trece astfel în opoziţie.… Mai mult

Stiri

Acuzații de fraudă la Sectorul 1, după alegerile la primărie – poliția audiază câteva prsoane

Vladimir Ionescu

Poliția face cercetări după ce USR a semnalat o posibilă tentativă de fraudare a alegerilor din Sectorul 1 și a fost identificată o persoană cu… Mai mult

Stiri

Obligativitatea cardului de sănătate – se reia de la 1 octombrie în cazul vizitelor la medic și se amână în cazul consultațiilor online

Vladimir Ionescu

Utilizarea cardului național de sănătate în medicina de familie și în ambulatoriul de specialitate nu va fi necesară până la 31 decembrie 2020, în cazul… Mai mult

Europa

550 de milioane de euro pentru finanțarea IMM-urilor românești afectate de criză – Comisia Europeană a aprobat redirecționarea banilor

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” în România, prin redirecționarea unei finanțări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de… Mai mult

Stiri

Litoralul românesc – doar 3,5% din turiști sunt străini: Efectul voucherelor de vacanță, dar și al lipsei dotărilor turistice și promovării

Raluca Florescu

Două regiuni din România, respectiv Sud-Est Oltenia și Sud Vest se află în topul zonelor europene cu cei mai mulți turiști rezidenți raportat la numărul… Mai mult

Europa

Parchetul European își începe oficial activitatea – Laura Kovesi a depus angajamentul solemn în fața CJUE

Iulian Soare

Laura Codruţa Kövesi a rostit luni, în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), angajamentul solemn prevăzut în procedura preluării oficiale a funcției de procuror… Mai mult