Leul și-a întrerupt evoluția stabilă față de euro, deprecierea înregistrând un salt de 0,12% până la 4,8552 lei /euro (de la 4,8492), în prima zi a celei de a doua săptămâni a lunii septembrie, în care sarcina de plată a datoriei publice este cea mai mare din acest an.
Plăţile scadente în luna septembrie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 2.171 milioane euro, potrivit Băncii Naționale a României (BNR).
Cauzele: Aceleași vechi dezechilibre
Totuși, nu sarcina datoriei a fost factorul determinant al deprecierii, ci aceleași dezechilibre macroeconomice, mai ales cel al contului curent.
S-a adăugat aversiunea la risc a investitorilor pentru risc, respectiv pentru activele legate de economiile mici, care a fost un factor declanșator, potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.
„Deficitele gemene, mai ales deficitul de cont curent, sunt principalele cauze ale deprecierii leului. Și sunt mai importante decât sarcina de plată a datoriei, pe care BNR o poate plăti din rezerva valutară”, a explicat Adrian Codîrlașu, președintele asociației analiștilor CFA® România.
Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 35.768 milioane de euro la 31 august 2020.
România are în continuare cel mai mare deficit de cont curent din regiune (cu excepția Serbiei) chiar dacă toate țările au avut probleme din cauza chetuielilor legate de pandemie.
Astfel, estimarea Erste Group Research (EGR) pentru deficitul de cont curent al României este de -3,5% din PIB în 2020, față de -2,6% în Slovacia, -2,1% în Ungaria, și -1,5% în Cehia.
Polonia și Slovenia sunt creditate cu excedente de cont curent de 1,6%, respectiv 2,4% din PIB.
Sarcina mare de plată a datoriei din septembrie nu ar impresiona piața, ci cel mult poate fi folosită ca pretext de speculație.
„România poate împrumuta ce plătește”, spune președintele CFA® România.
„Cererea pentru titlurile de stat românești rămâne foarte robustă”, spune un raport EGR publicat luni.
Prognozele sunt mult mai severe
De altfel, analiștii CFA® și-au ameliorat anticipațiile privind cursul valutar în cel mai recent sondaj al asociației lor: 4,9022 lei / euro în iulie, pentru orizontul de 6 luni (de la 4,8991 în iunie) și până la 4,9582 lei / euro pentru orizontul de 12 luni (de la 4,9608 în iunie), cu estimări între 4,8500 si 5,1500 lei / euro.
„Mă aștept ca deprecierea să se producă gradual, de 1 – 3% anual”, estimează Adrian Codîrlașu.
În mod similar, analiștii Băncii Transilvania se așteaptă ca media cursului valutar pe anii 2020 – 2022 să fie de 4,90 lei / euro. Pe ani, BT se așteaptă la „ continuarea tendinței de creștere graduală pentru cursul mediu anual până la 4,84 lei / euro în 2020, 4,89 în 2021 și 4,97 lei / euro în 2022.
Prognoza Erste Group Research este mult mai drastică: se așteaptă ca în curând euro să ajungă la 4,86 lei și la 4,90 de lei în trimestrul următor, iar în primele trei trimestre din anul viitor să varieze între 4,92 și 4,95 lei.
Urmărește-ne pe Google News
