Populația României a scăzut, în perioada martie 2016 – februarie 2017, cu 74.050 de persoane. Numărul este similar celui dintr-un municipiu reședință de județ de dimensiuni medii, precum Alba Iulia, de exemplu (74.085 locuitori).
Sporul natural anual al României a depășit astfel, pentru prima oară, pragul de -70.000 de persoane: în cele 12 luni care s-au scurs de la începutul lunii martie anul trecut și până la sfârșitul lunii februarie anul acesta, s-au născut doar 188.565 copii și au decedat 262.615 de români.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) sunt provizorii însă, așa încât în momentul când se vor anunța rezultatele finale pentru acest interval cifrele ar putea arăta puțin mai bine. Menționăm că raportările provizorii din categoria „mișcarea naturală a populației” conțin subdeclarări la capitolul nașterilor.
Anteriorul record a fost înregistrat în 2014, când s-au născut doar 195.612 de copii (date revizuite), ceea ce reprezintă doar 62,15% din totalul nou-născuților din 1990 (314.746).
Ianuarie anul acesta a marcat cel mai mare spor negativ din istoria României, de minus 13.704.
De altfel, lunile decembrie și februarie au oscilat și ele foarte aproape de recordul negativ anterior, stabilit în martie 2015, când sporul natural a fost de -9.985 de persoane. Ceea ce înseamnă că situația pentru 2017, dacă se menține trendul, ar putea aduce un spor natural negativ cu mult peste cel de anul trecut.
Va fi interesant de văzut dacă măsura (aplicată din august 2016) de înlăturare a plafonului pentru indemnizațiile acordate părintelui care-și întrerupe activitatea pentru a-și crește copilul de până la doi ani va inversa acest trend.
Județul cu cea mai accelerată diminuare a populației – Teleorman
Rata sporului natural al populatiei (indicator care masoară diferența dintre rata mortalității și cea a natalității) a fost în 2015, de -2,8 la 1.000 de locuitori.
Rate mai mici se înregistrează în județele sărace, dar aceasta nu este o regulă general valabilă – există județe cu PIB și venituri mici unde sporul este mult mai bun decât cel de la nivel național, după cum sunt județe relativ bogate cu scădere semnificativă și mult sub media pe țară.
Vaslui, de exemplu, este unul dintre cele mai sărace județe și are un spor natural de -1,3 la mia de locuitori. Rată aproximativ egală cu cea a Timișului (-1,1), județ incomparabil mai bogat.
Scăderea populației se corelează relativ constant cu sărăcia în partea de sud a țării:
Teleormanul se remarcă de la distanță ca având cea mai mică rată a sporului natural, de aproape -10, mai mult decât triplul indicatorului înregistrat la nivel național.
Județul pe care l-a condus mai mulți ani liderul actual al PSD, Liviu Dragnea, este campion la acest capitol începând cu mijlocul anilor 90. Șeful social-democraților a fost prefect de Teleorman, între 1996 și 2000, apoi, timp de trei mandate, până în 2012, președintele Consiliului Județean.
Directorul executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică Teleorman (DJS), Gabriel Crîngeneanu, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că situația le-a fost prezentată periodic autorităților locale, inclusiv la Colegiul prefectural de luna trecută.
Nu știe însă dacă aceste autorități au demarat vreo analiză pentru a detalia constatările DJS Teleorman.
Unde se afla din punct de vedere demografic județul, comparativ cu valorile medii pe țară, în anul 2016:
Cea mai mare rată a mortalității
Sporul natural, precizează o analiză a DJS Teleorman, a fost determinat de numarul mic de nașteri (locul 39 pe țară la rata de natalitate) și de numărul foarte mare al deceselor raportat la numarul populației (cea mai mare rată de mortalitate).
Factori care au afectat numărul nașterilor:
- cresterea, in ultimii 40 de ani, a varstei medii la care o femeie naste primul copil, de la 20 la 27-28 de ani
- lipsa locurilor de muncă, implicând lipsa mijloacelor de intreținere a unui copil
- scaderea populatiei feminine de varsta fertila (15-49 ani)
Factori care au influențat numărul deceselor:
- îmbătrânirea populației – ponderea populației de 65 de ani și peste a fost în 2016 de 20%, față de 15% în anul 1992 și față de 14%, ponderea acestei categorii de vârstă la nivel național.
- procentul mare al populației din mediul rural, unde condițiile de viață sunt mult mai precare decât în urban – în județul Teleorman, în anul 2016, ponderea populației din rural a fost de 64%, comparativ cu 44%, la nivel național.
Precizări metodologice ale INS referitor la acești indicatori demografici:
- după 2012, acești indicatori iau în calcul persoanele care au domiciliul sau reședința obișnuită în România
- domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului
- nu se tine cont de resedinta obisnuita a persoanei sau de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.
2 răspunsuri
Este de departe cea mai proasta veste economica care poate fi imaginata: dezechilibru structural major greu de corectat in urmatorii 5 ani, fara solutii rapide.
Saracia Teleromanului este o constanta. Cel putin in ultimii 43 de ani …