În timp ce SUA şi Europa discută înlocuirea gazelor ruseşti din Uniune cu importuri de gaze lichefiate americane, Gazprom anunţă intenţia de a se extinde în acest domeniu şi de a deţine 15% din piaţa globală a LNG, în 2030, pregătindu-se astfel pentru eventuala reducere a exporturilor spre UE, în viitorii ani.
Anexarea Crimeei şi răcirea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia afectează întreaga piaţă a energiei, fiecare dintre principalii pioni pregătindu-se pentru eventualitatea în care UE va aplica un plan de rupere a dependenţei sale de gazele ruseşti.
Rusia atacă puternic piaţa LNG
După vizita de săptămâna trecută a preşedintelui Barack Obama în Europa, compania rusă Gazprom a anunţat, printr-un comunicat dat publicităţii la sfârşitul săptămânii, că intenţionează ca până în anul 2030 să ajungă la 15% din piaţa mondială a LNG (gaze naturale lichefiate).
Gazprom a vândut primul cargo de LNG în anul 2005. De atunci, a vândut 148 de astfel de încărcături, în 12 ţări.
Deoarece piaţa LNG oferă o oportunitate de creştere „enormă”, spune Gazprom, urmând să crească cu 3% pe an, compania, care deţine pachetul majoritar în singurul proiect rusesc de LNG, îşi propune extinderea operaţiunilor de acest gen.
Datorită poziţiei sale, Rusia se va îndrepta în primul rând spre piaţa asiatică, aflată în creştere, şi în special spre Japonia, cel mai mare importator de LNG şi care are în continuare nevoie de energie pentru a înlocui pierderile suferite după închiderea capacităţilor nucleare afectate de cutremurul din 2012.
Vocea Rusiei: SUA nu va putea înlocui Rusia pe piaţa europeană a energiei
Cu toate că preşedintele Barack Obama le-a promis aliaţilor că va semna un ordin ce va permite companiilor să exporte cantităţi nelimitate de gaz lichefiat în Europa, SUA nu va putea înlocui Rusia, spune Vocea Rusiei, într-o analiză care preia mai multe date dintr-un material CNBC.
În primul rând, pregătirea infrastructurii, a terminalelor LNG, de o parte şi de alta a oceanului, necesită încă câţiva ani buni de pregătire pentru a facilita înlocuirea gazului rusesc.
În al doilea rând, există o opoziţie nu foarte vocală, din partea unor politicieni şi oameni de afaceri americani.
În opinia unor politicieni, gazul ieftin obţinut prin fracturare trebuie să rămână în SUA, pentru a ajuta creşterea economică şi reshoringul, adică readucerea în ţară a afacerilor relocalizate în căutare de mână de lucru ieftină.
Deocamdată, producătorii preferă să exporte către Asia (pentru ţări de pe acest continent s-au eliberat majoritatea celor câteva licenţe de export aprobate până acum), unde preţul este şi cu 30% mai mare decât în Europa. De altfel, potrivit CNBC, există deja contracte semnate cu ţări din Asia, pentru următorii ani.
Ministrul german al Energiei: Europa nu are alternativă la gazele din Rusia
„Nu există o alternativă rezonabilă la gazele ruseşti. Mulţi se comportă ca şi când ar exista multe alternative la gazele din Rusia, dar nu este aşa”, a declarat săptămâna trecută ministrul gemrman al Energiei, Sigmar Gabriel, la un forum energetic.
Germania importă 35% din necesarul de gaze din Rusia, mai mult decât unele ţări din Europa de Est, foste state satelit ale Uniunii Sovietice.
Norvegia, prezentată deseori ca un furnizor alternativ de gaze, are posibilităţi limitate de export, iar gazele provenite din Olanda nu sunt de calitate, a mai spus Sigmar Gabriel.
