La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

de Marin Pana 11.7.2017

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea întreprinderilor care acumulează capital uman, potrivit statisticii Eurostat.

Or, dacă locuri de muncă mai multe nu apar, nici perspective de dezvoltare durabilă nu sunt.

La indicatorul amintit mai sus, România se plasează foarte departe de cele zece state intrate relativ recent în UE şi foste colege de bloc socialist. Dintre care nu mai puţin de şapte se situează în primele zece şi peste media economiei europene, cu Letonia pe podium iar vecinele noastre Ungaria pe locul 6 şi Bulgaria pe locul 9.

Cele mai ”slabe” trei state din grupul menţionat (Estonia, Cehia şi Slovenia) încadrează sau se află foarte aproape de tandemul franco-german. Iar în Slovenia, cu poziţia cea mai de jos dintre ele, ponderea întreprinderilor ce şi-au crescut numărul angajaţilor cu mai mult de 10% pe an este triplă faţă de România (vezi tabelul).

De remarcat lipsa Greciei din analiza Eurostat, foarte probabil din cauza datelor insuficiente furnizate, care ar fi plasat ţara undeva aproape de Cipru sau de România. Problemele cu care se confruntă societatea elenă, intrată pe orbita euro, cu asumarea unor obligaţii sociale pe bază de îndatorare publică şi nesusţinute de rezultatele din economie.

Crearea de locuri de muncă în întreprinderile prospere apare în context ca un element-cheie nu doar pentru dezvoltarea sustenabilă dar şi pentru a da un semnal convingător în societate în favoarea antreprenoriatului de succes. Semnal esenţial pentru asigurarea coeziunii sociale şi pentru a putea lua măsuri ce prespun un efort la scară naţională.

Proporţiile ridicate de întreprinderi de succes ce angajează semnificativ mai mult personal arată economii capitaliste adevărate, în care populaţia beneficiază în primul rând de venituri mai mari pe bază de muncă eficientă şi nu pe bază de decizii administrative, în favoarea sporului acordat discreţionar-politic de beneficii sociale.

Accentul ar trebui să cadă pe redistribuirea utilă şi repetabilă, dinspre antreprenoriatul de succes către forţa de muncă utilizată, pe baza dezvoltării unei organizări şi tehnologii de succes, cu avantaje competitive în raport cu concurenţa. Nu pe căutarea unor rente rezultate din redistribuirea tot mai pronunţată dinspre forţa de muncă spre căutătorii speculativi de beneficii sociale pe bază de vot majoritar.

Pe domenii de activitate, din datele la zi oferite de Eurostat se poate vedea unde tendinţa de scădere este clară ( cele cinci sectoare marcate cu roşu în tabelul de mai jos) şi unde se vede o tendinţă de creştere continuă ( cele două domenii marcate cu verde).

În context, deşi o deplasare a activităţii dinspre producţie spre servicii ( stimulată acum tot mai puternic prin politica de creştere semnificativă a veniturilor) este normală în evoluţia unei economii de piaţă în curs de dezvoltare, totuşi am putea să ne punem şi problema pierderii cotelor de piaţă internă în favoarea importurilor (respectiv unde creează locuri de muncă cererea internă suplimentară).

Chestiunea care se conturează este în ce măsură am putea să ne permitem (eventual) acest lucru din exporturile efectuate. Mai ales că nici ponderea şi nici evoluţia numărului întreprinderilor care vin cu noi locuri de muncă locale nu ne avantajează deloc.

De altfel, în pofida ritmului înalt de creştere economică, e greu de crezut că o creştere importantă a salariilor poate veni la pachet cu sporul de slujbe necesar amplificării redistribuirii veniturilor prin politici sociale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.7.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    13.7.2017, 10:20 pm

    1.Ritmul inalt de “crestere economica” este in comert – asigurat de supermarketurile straine.Crestere industriala nu exista, ceeace explica lipsa cresterii numarului de angajati.Odata cu disparitia investitorilor straini industriali dupa 2008, este vizibil ca in domaniul “manufacturier” adica industrial – s-au pierdut continuu locurile de munca.
    2.Fara un “proiect de reindustrializare”, care sa atraga ca un magnet investitorii industriali de marca si sa aduca in tara migrantii economici romani, cresterea numarului locurilor de munca este exclusa.
    Fara un astfel de “proiect de tara”, investitorii straini sint cei care mai cred ca pot beneficia de forta de munca industriala, pe care sa o plateasca cu salariul minim pe economie.Acestia vin, dau faliment si apoi pleaca pacaliti de propria iluzie.Fara un proiect de tara, nici nu pot fi asteptati altfel de investitori…

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA îl contrazice pe procurorul Stan: nu și-a dat acordul pentru retragerea apelurilor în dosarele Hrebenciuc și Sebastian Ghiță

Mariana Bechir

Gheorghe Stan, fostul şef al controversatei Secții pentru anchetarea magistraţilor (SIIJ), a declarat într-un interviu publicat marți că retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult