La obiect

Inflația a intrat conjunctural în coridorul țintă: 3,49%. Ce și cum s-a scumpit

Cu 3,49%, indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a reintrat la limită în coridorul țintă de 2,5% plus/minus 1%, după ce prețurile au… Mai mult

13.10.2019

Chestiunea

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț. Au fost majorate veniturile populației (creșterea… Mai mult

10.10.2019

Evenimentul

Demiterea guvernului Dăncilă: Urgențele în suspensie și ce urmează pentru România

  Guvernul Vioricăi Dăncilă a fost demis, moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție fiind adoptată joi de Parlament, cu 238 voturi pentru (cu 5 mai… Mai mult

10.10.2019

La obiect

August 2019 – Exporturile, la cel mai scăzut nivel din acest an. Se cronicizează deficitul lunar la mașini și echipamente

  Deficitul comercial pe luna august 2019 a fost de 1.365,4 milioane euro, cu 2,5% mai puțin decât în aceeaşi lună a anului trecut și… Mai mult

10.10.2019

Cronicile

Deloitte: Va mai arăta piața serviciilor financiare așa cum o știm după PSD2?

de Razvan Diaconu , 15.1.2018

Directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), o inițiativă-cheie a Uniunii Europene menită să faciliteze inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar către companiile fintech și alte companii interesate, a intrat în vigoare în majoritatea țărilor europene.

Inițiativa este menită să îmbunătățească și să ofere consumatorilor un spectru mai larg de servicii financiare online.

Directiva PSD2 a fost catalogată în ultima perioadă de către analiști drept revoluționară sau chiar disruptivă, ca generatoare de schimbări ireversibile pentru piața serviciilor financiare, așa cum o știm.

Cât de realiste sunt aceste previziuni? Sunt în pericol băncile tradiționale? Sunt clienții pregătiți de schimbare și informați cu privire la beneficiile pe carele pot avea? La ce să ne așteptăm după 13 ianuarie?

Pentru a răspunde la aceste întrebări și la altele conexe, Deloitte a efectuat două sondaje independente– Directiva europeană PSD2 (Vocea băncilor VoB)- în rândul a 90 de bănci din spațiul UE care analizează gradul de pregătire al acestora privind trecerea la era “open banking”, cu focus asupra regiunii CEE, și un altul, Directiva europeană PSD2 (Vocea clienților VoC), care analizează preferințele în materie de digital banking ale clienților și măsura în care sunt aceștia pregătiți să adopte servicii inovatoare, facilitate de PSD2.

Concluzii principale ale sondajelor Deloitte

Băncile din Europa Centrală și de Est (ECE) au tendința de a fi mai puțin agresive în ceea ce privește strategiile lor PSD2 față de băncile din Europa de Vest

Au apărut două grupuri distincte de bănci ECE – Pretendenții, reprezentați de băncile tradiționale universale de mari dimensiuni, sunt jucătorii cei mai deschiși la oportunitățile generate de PSD2. O majoritate importantă a acestora urmărește o strategie de cooperare ce implică și alte părți. Pe de altă parte, minimaliștii sunt de obicei jucătorii de dimensiuni medii și mai mici care urmăresc deseori o abordare care se limitează doar la o conformitate defensivă sau încă nu s-au hotărât în ceea ce privește strategia lor. În schimb, o parte însemnată a băncilor occidentale au o strategie PSD2 agresivă, care urmărește să câștige cotă de piață.

Se estimează că impactul cel mai puternic va fi resimțit pe segmentul de retail banking, în ceea ce privește plățile și creditarea clienților. Multe bănci au în vedere alianțe cu companiile fintech

Băncile ECE au declarat un nivel ridicat de interes în parteneriate cu companiile fintech sau cu alți jucători terți. Atât băncile din regiune cât și cele occidentale estimează că PSD2 va avea cel mai mare impact în segmentul retail banking și asupra celui dedicat IMM-urilor, domeniile precum plățile și creditele de consum reprezentând oportunități cheie.

Majoritatea băncilor consideră PSD2 o oportunitate, însă sunt în continuare conștiente de amenințările acesteia asupra modelelor lor de afaceri.

În vreme ce băncile din ECE sunt ușor mai preocupate din cauza jucătorilor fintech, băncile occidentale consideră că băncile tradiționale sunt cel mai bine poziționate pentru a beneficia de pe urma PSD2. Noile bănci pretendente digitale au fost, de asemenea, percepute destul de puternic drept amenințări și, în mod surprinzător, companiile mari din domeniul tehnologiei, precum Google și Amazon, nu sunt percepute deocamdată drept concurenți majori, în ciuda capacității dovedite a acestora de a transforma piața plăților.

Băncile din Vestul Europei sunt, în general, mai avansate în implementarea PSD2, în ECE PSD 2 se implementează cu mai multe viteze

În general, băncile mari din Vestul Europei tind să fie într-un stadiu mai avansat în ceea ce privește programele lor PSD2 decât cele din ECE. Până în prezent, băncile și-au dedicat majoritatea resurselor pentru a răspunde la PSD2 din punctul de vedere al conformității, nu din punct de vedere strategic. Există diferențe semnificative în rândul țărilor din ECE, parțial generate de ritmul diferit al proceselor legislative pe plan național – în câteva țări, legislația va fi amânată până în mijlocul anului 2018 și către finalul acestuia, indicând un 2018 aglomerat pentru majoritatea băncilor din ECE.

Clienții sunt pregătiți? Folosirea canalelor bancare digitale a crescut în regiune

Majoritatea clienților bancari din ECE folosesc în continuare canale bancare multiple, în ciuda migrării constante către digital și către mobilitate. Regiunea ECE poate fi împărțită în două grupuri distincte: dacă România și Bulgaria se mențin sub cota de 20% din canalele bancare digitale, piețe digitale mai mature ca Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă ajung deja la 70%.

Aproape o cincime din clienții bancari din ECE sunt captivi ai sucursalelor sau ai Internetului – o oportunitate clară pentru pretendenții digitali PSD2

În ciuda penetrării ridicate a Internetului și a telefoanelor mobile în multe țări, peste 11 milioane de clienți ai băncilor din ECE rămân „captivi ai sucursalelor” sau „ai Internetului” – utilizatori care preferă să își desfășoare toate activitățile bancare online sau pe telefoanele mobile, însă sunt constrânși să apeleze la sucursale sau la operațiuni bancare pe Internet, deoarece multe tranzacții nu sunt încă digitalizate sau acceptate de aplicațiile de servicii bancare prin intermediul telefonului mobil. Acest segment reprezintă o oportunitate clară pentru ca pretendenții PSD2 să își câștige relația cu clienții direcți prin oferte digitale avansate, care profită de PSD2. 42% dintre clienții ECE pe canale multiple și digitale au menționat canalele digitale mai avansate drept unul dintre principalele cinci motive pentru schimbarea furnizorului de servicii financiare.

Pretendenții PSD2 vor trebui să construiască încredere și să crească notorietatea în rândul clienților pentru a profita de oportunitățile pieței

Adoptarea de către clienți a noilor servicii activate de PSD2 și disponibilitatea acestora de a-și exprima acordul privind comunicarea datelor din cont către alte părți vor fi decisive pentru succesul mai amplu al PSD2. În ciuda faptului că 26% din clienții băncilor din ECE afirmă că s-ar simți confortabil să împartă informații legate de conturile lor cu altă bancă în schimbul unor servicii online noi, gradul de informare al clientului mediu din ECE cu privire la open banking și beneficiile sale rămâne scăzut. Este evident că, pentru a beneficia de oportunitățile generate de PSD2, pretendenții PSD2 vor trebui să investească în notorietatea beneficiilor pe care ofertele lor PSD2 le aduc.

Nu se estimează niciun efect „big-bang” al PSD2 – cel mai mare impact asupra pieței este posibil abia după unul până la trei ani

PSD2 are un potențial disruptiv clar, însă adoptarea pe piață va fi un proces de lungă durată: majoritatea băncilor din ECE și din vestul Europei estimează că impactul cel mare al PSD2 se va resimți după unul până la trei ani de la data intrării sale în vigoare. Anumite bănci din Vestul Europei sunt mai optimiste și estimează că vor exista efecte încă din primul an. Cu toate acestea, conform estimărilor generale, PSD2 nu va avea un impact de tip „big bang”. În schimb, efectul său va fi treptat și ireversibil. Printre motivele care duc la un orizont de timp mai larg se numără părțile care încă mai lipsesc din cadrul de reglementare, de lipsa unor orientări clare pentru perioada tranzitorie și lipsa unor standarde API unificate, urmate de relațiile dintre bănci și terți încă netestate în condiții reale, precum și educația clienților.

Pentru mai multe informații și observații, sondajele complete Deloitte privind PSD2, pot fi descărcate AICI-LINK.

“Directiva PSD2 nu va avea un impact imediat de tip big bang în sectorul serviciilor financiare, pe termen scurt. Totuși efectele sale, care vor avea loc gradual, vor fi ireversibile. Rivalii PSD2 vor trebui să investească în creșterea gradului de încredere și în creșterea notorietății în rândul consumatorilor pentru a dezvolta noi oportunități”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner Reff & Asociații, societatea de avocați reprezentând Deloitte Legal în România.

“Pentru bănci, PSD2 este un mesaj clar de a deveni proactive în eforturile lor privind transformarea digitală. Datorită naturii închise și reglementate a sistemului bancar, serviciile bancare au stat departe de ofertele digitale inovatoare furnizate de sectoarele eCommerce și  FinTech. Prăpastia față de experiența consumatorului a continuat să se adâncească. Multe procese bancare nu au fost încă digitalizate sau nu pot fi accesate online de către clienți”, a adăugat Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc și reglementare Deloitte România.

În ceea ce privește rezultatele, sondajul Directiva europeană PSD2 (Vocea băncilor VoB) în România, Deloitte România și Reff & Asociații au făcut publice concluziile specifice țării noastre în noiembrie 2017.

Între altele, sondajul a arătat că băncile românești sunt cu un pas atât în urma celor Occidentale cât și asupra celor din Europa Centrală și de Est în implementarea directivei, în principal din cauza lipsei de claritate în ce privește cadrul legal prin care va fi transpusă directiva la nivel național și, de asemenea, apetitul scăzut al băncilor locale, având în vedere că România este o țară în care predomină în continuare plățile în numerar.

Totodată, securitatea, accesul terților la informațiile privind conturile bancare administrate de bănci și răspunderea ce le revine acestora sub noua directivă reprezintă preocupări majore pentru băncile locale, potrivit acestui sondaj.

PSD 2 va permite oricărui furnizor extern de servicii financiare să se conecteze la sistemele bancare, astfel că plățile online și piața serviciilor de informaţii cu privire la conturi se va deschide pentru noii actori ai acestei piete, punând capăt monopolului pe care sectorul bancar l-a deținut asupra conturilor consumatorilor și asupra tranzacțiilor privind plățile.

Scopul PSD 2 este acela de a crește concurența în statele membre UE prin promovarea inovației, deschizând astfel piața bancară către furnizorii terți care nu sunt supuși aceluiași grad de reglementare (TPP), precum și către companiile FinTech. Un element important al acestei reglementări este acela că băncile  vor fi obligate să-și deschidă platformele prin intermediul așa-numitelor API (interfeţe către aplicaţiile interne) pentru a permite terților accesul la date până acum privilegiate și a le permite inițierea de plăți în numele consumatorilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul din Hong Kong a cedat – proiectul privind extrădările în China a fost retras

Vladimir Ionescu

Autoritățile din Hong Kong au anunțat miercuri retragerea proiectului legislativ privind extrădările, proiect care a generat nemulțumiri masive în rândul locuitorilor, manifestate prin intermediul a… Mai mult

Europa

Bugetul de investiții al UE pe 2020: sprijin sporit pentru combaterea schimbărilor climatice

Iulian Soare

Parlamentul a adoptat miercuri poziția asupra bugetului pe 2020, subliniind că este un „punct de plecare solid în vederea lansării unei noi generații de programe… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania estimează deficitul bugetar la 3,3% din PIB în 2019

Adrian N Ionescu

Cea mai recentă estimare privind deficitul bugetar pe 2019 este de 3,3% din PIB și aparține analiștilor Băncii Transilvania. Este cea mai indulgentă estimare față… Mai mult

Stiri

7 membri CSM, reacție la MCV: Progresele din Justiție au fost anulate de acțiunile unor reprezentanți ai puterilor statului

Vladimir Ionescu

Constatările din Raportul MVC corespund întocmai realității actuale din justiţia română, menționează  comunicatul unui grup de șapte magistrați din Consiliul Superior al Magistraturii care au… Mai mult

Stiri

Guvernul Orban și cele 15 bile albe lipsă: Negocierile oficiale s-au încheiat, încep discuțiile informale

Victor Bratu

Premierul-desemnat, Ludovic Orban, a încheiat miercuri cu un eșec oarecum previzibil runda de consultări politice premergătoare votului de învestire a guvernului monocolor PNL: Pro România… Mai mult

Europa

Parlamentul European a aprobat, la solicitarea europarlamentarilor PNL, alocarea a 50 mil. euro pentru fermierii afectați de pesta porcină

Razvan Diaconu

Plenul Parlamentului European a votat miercuri propria poziție asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2020, buget care cuprinde și 50 de milioane de euro pentru… Mai mult

Stiri

Marii beneficiari ai OUG 114 pe Energie fuzionează. Consiliul Concurenţei analizează tranzacția

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care AIK Energy LTD preia compania Valahia Gaz SRL, două dintre firmele beneficiare de creșterea a importurilor de gaze ca… Mai mult