fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Deficitul excesiv – istoria, riscurile și soluțiile

de Marin Pana , 24.2.2021

România se află sub procedurile de deviație semnificativă de la obiectivul de deficit structural din primăvara anului 2017. Atât în iunie 2017 cât și în iunie 2018, Consiliul European, în acord cu articolul 121 (4) al Tratatului de funcționare a UE, a emis recomandări prin care a solicitat României să implementeze măsuri prin care să corecteze deviațiile.

După ce a constatat lipsa sistematică de reacție a autorităților locale, Consiliul a venit în iunie 2019 cu o cerință cât se poate de clară referitoare la rata de creștere a cheltuielilor bugetare, de cel mult 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzătoare unor ajustări ale deficitului structural de 1% din PIB și, respectiv, 0,75% din PIB.

Ce s-a întâmplat, în fapt ? Exercițiul bugetar s-a finalizat cu o creștere a cheltuielilor nominale de 14,7% în 2019 și de 14,8% în 2020. Așadar, majorarea sumelor consumate prin bugetul public a fost similară, CU SAU FĂRĂ PANDEMIE. Anul trecut, am fost salvați de excepția obiectiv introdusă ca urmare a crizei pandemice, cu prelungire în 2021.

Practic, am scăpat „la mustață” de sancțiunile pregătite dar anul 2022 și următorii se anunță foarte problematici. Pornim de la o estimare de deficit structural de circa cinci procente din PIB, făcută oficial de Consiliul Fiscal. Regula de deficit bugetar de maxim 3% din PIB a mai fost încălcată după aderare, în perioada 2008 – 2012, dar urmare a crizei economice, ceea ce nu a fost cazul în 2019.

Pentru România, valoarea limită a deficitului structural recomandată a fost de -0,9% din PIB, ajustată în 2013 la -0,7% din PIB și atinsă în 2015. După care minusul din finanțele publice a crescut semnificativ, prin aplicarea simultană a unor măsuri de reducere a fiscalității și de majorări consistente de venituri.

Notă:

Acel deja celebru MTO (Medium Term Objective sau obiectiv pe termen mediu) pentru deficitul structural în lb. română se calculează după o formulă ceva mai complicată și este specific la nivel național, deși se pornește de la regula generală de cel mult -0,5% din PIB pentru statele membre care au aderat la Zona Euro și cel mult -1% din PIB în afara Zonei Euro dacă datoria publică este sub 60% din PIB.

În esență, deficitul bugetar este egal cu suma dintre deficitul de conjunctură (chiar excedent atunci când se obține o creștere economică robustă) și deficitul structural, care se manifestă ca urmare a unui dezechilibru permanent indus între venituri și cheltuieli, prin expandarea peste posibilități a acestora din urmă.

Urmărirea MTO vizează o poziție bugetară echilibrată pe perioada unui ciclu economic (este normal pentru orice economie de piață să aibă perioade de avânt și perioade de recesiune), plasarea spre limita de -3% din PIB nefiind una indicativă și pe termen lung ci una de avarie, limitată în timp.

Important ar fi ca bugetul public să nu majoreze cheltuielile în perioadele de avânt, pentru a nu fi nevoit să le ajusteze drastic în perioadele nefavorabile sau să se ajungă la creșterea puternică a datoriei publice.

Pactul de Stabilitate și Creștere Economic, aplicat pentru Zona Euro la care a aderat și țara noastră în 2013, are o componentă preventivă, așa-numitul MTO, dar și o componentă corectivă, EDP sau Excessive deficit Procedure  (Procedură de deficit Excesiv în lb. română) în cazul în care deficitul public iese din limita permisă.

Odată reinstituită obligația suspendată TEMPORAR, de echilibru financiar, țările aflate în EDP vor primi un termen de șase luni (sau chiar trei luni în cazul unei încălcări grave) pentru a veni cu măsuri de corecție pentru echilibrarea economiei. Termenul Six Pack (șase măsuri) se referă la MTO iar termenul Two Pack (două măsuri) la EDP.

De reținut, potrivit EDP, dacă va fi detectată o fraudă în raportarea statistică, se vor putea aplica sancțiuni rapide, pornind de la o amendă de 0,2% din PIB și mergând spre 0,5% din PIB. În plus, cele 25 de state membre care au semnat Pactul de Stabilitate sunt pasibile de o amendă de 0,1% din PIB dacă nu integrează adecvat prevederile pactului în legislația națională.

Procedura nu este automată, ci se merge pe principiul „comply-or-explain”, adică te conformezi sau explici de ce nu ai făcut-o”. Desigur, noi vom încerca să explicăm situația creată, plecată de la evoluțiile din perioada 2017 – 2019, și să obținem o traiectorie de ajustare mai largă, la orizontul anului 2024, pentru a nu introduce un șoc major în economie.

Asta înseamnă că va trebui să venim cu un program credibil de ajustare bugetară, cu reîntoarcerea treptată spre echilibru fiscal, program care să fie agreeat la nivelul UE. De unde ar urma să ne vină peste 10% din sumele intrate la bugetul general consolidat. De luat aminte, măsurile punitive pot fi adoptate de Consiliul European doar cu majoritate calificată, încă din faza timpurie a plasării în procedura deficit excesiv.

Rămâne să sperăm că, într-un eventual scenariu pesimist,  România nu va fi penalizată pe post de exemplu pentru alte state din regiune, după derapajele majore ale deficitului, pe contrasens în blocul estic. Mai ales că nu suntem nici Franța ( care a evitat sancțiuni altminteri justificate) și nici Italia (obligată înaintea pandemiei să-și ajusteze deficitul bugetar -2% din PIB.

Important, fondurile europene nerambursabile, care ar putea merge până la 4% din PIB, prespun cofinanțare și oportunități reduse de fraudă. Adică redirecționarea banilor de care dispunem dinspre consum spre investiții, pentru a trece de la o creștere cu deficite și acumularea de datorie publică la o creștere sustenabilă pe timp îndelungat.

Consecință majoră, orice creștere de beneficii sociale, de la pensii și până la alocații pentru copii nu se va mai putea face prin amânarea investițiilor, ci numai prin creșterea veniturilor bugetare. Într-o combinație (cât mai apropiată de optim și suportabilă) de trei variante: creșterea bazei de impozitare, colectarea mai strictă și, vrem-nu vrem, majorarea de taxe, pentru a avea cu ce să derulăm finanțăm învățământul, sănătatea sau protecția socială la procentaje europene din PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Funeraliile prințului Philip / Sirenele marinei au răsunat cu apelul „Action Stations” care îi cheamă pe marinari la post

Iulian Soare

Funeraliile prinţului Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, decedat la vârsta de 99 de ani, s-au desfășurat sâmbătă, la castelul Windsor, conform… Mai mult

Europa

Rusia trimite 15 nave de război în Marea Neagră, pentru manevre militare

Iulian Soare

Un număr 15 nave de război rusești ce vor desfășura manevre militare în Marea Neagră au trecut sâmbătă prin strâmtoarea Kerci din peninsula Crimeea. Anumite… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, mesaj pentru partenerii din coaliție: Orice ministru, dacă vrea să atace premierul, trebuie mai întâi să își scrie demisia

Vladimir Ionescu

Orice ministru trebuie ”să știe că va pleca” și să-și scrie demisia înainte de a ataca, a declarat sâmbătă președintele PNL, Ludovic Orban, referindu-se la… Mai mult

Stiri

Premierul, despre îmbunătățirea perspectivei de către S&P: Eroii sunt antreprenorii

Vladimir Ionescu

“Am reușit să stabilizăm economia în condițiile în care, așa cum am promis, nu am mărit vreo taxă și nu am introdus vreo alta”, a… Mai mult

Stiri

Standard & Poor’s a îmbunătăţit, de la ”negativ” la ”stabil”, perspectiva aferentă ratingului acordat României

Vladimir Ionescu

Agenţia de rating Standard & Poor’s a reconfirmat vineri la “BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi… Mai mult

Stiri

Autostrăzile A7 și A8 vor fi finanțate prin PNRR – ministrul Transporturilor

Vladimir Ionescu

Autostrada A7 și capetele Autostrăzii A8 spre Moldova vor fi finanțate prin Planul de Relansare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un… Mai mult

Stiri

Dosarul 10 august / Curtea de Apel a aprobat reluarea urmăririi penale împotriva foștilor șefi ai Jandarmeriei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a admis vineri plângerea împotriva ordonanţei DIICOT prin care dosarul 10 august a fost clasat în vara anului trecut, astfel încât… Mai mult