fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Deficitul de cont curent la 10 luni, în creştere cu 87% !

de Marin Pana 17.12.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni ale anului în curs un deficit de 5.302 milioane euro, rezultat cu 87% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016. Minusul  înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu aproape 28% şi a ajuns la 9,4 miliarde de euro, în timp ce plusul adus de segmentul de servicii s-a majorat cu doar două procente, pe fondul unei creşteri semnificative a deficitului rezultat din turism (+173%!)

Deficitul rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi a urcat până la 5,2% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. În balanţa de plăţi ( datele nu sunt compatibile cu cele ale INS, deoarece BNR ajustează datele pentru asigurarea principiului „schimbului de proprietate economică”) România a trecut pragul de o jumătate de procent din PIB pe lună minus din comerţul exterior cu bunuri.

Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, alte două evoluţii care ne pun probleme. Deficitul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) s-a majorat cu peste şapte procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Totodată, pe zona de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 13%. S-au diminuat puternic atât sumele trimise în ţară ( -22,5%, de la circa 4,3 miliarde euro până la 3,3 miliarde euro) cât şi cele trimise din România câtre exterior ( -31,5%, de la 2,2 miliarde euro până la 1,5 miliarde euro).

Cea mai mare sumă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+3.075 milioane de euro net). A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+2.277 milioane euro), sumă importantă pentru susţinerea balanţei de plăţi.

Veniturile secundare, unde figurează banii trimişi acasă de „căpşunari”, mai apar în prezent de-abia pe locul al patrulea în expresie netă, fiind sub cele consemnate pe partea de „alte servicii” ( +1.826 milioane euro faţă de 2.027 milioane euro).

De reţinut, pe fondul unor fluxuri cu mult mai mari în ambele sensuri, avansul important al soldulului negativ din turism, de la -271 milioane euro pe primele zece luni din 2016 la nu mai puţin de -740 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2017.

Investiţiile străine, uşor peste cele din 2016

Tendinţă îngrijorătoare pentru interesul de care se bucură moneda naţională, soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat cu peste 15% în primele zece luni din 2017 (de la 3,64 milioane euro la 3,08 milioane euro). Plățile aferente acestor depozite au însumat 1,2 milliarde de euro iar trendul este de creştere tot mai susţinută.

Investițiile directe ale nerezidenților au crescut destul de substanţial pe parcursul lunii octombrie şi au ajuns la valori cu 18% peste cele de anul trecut (4.098 milioane euro faţă de 3.482 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) s-au ridicat la 3.439 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au crescut cu circa o jumătate de milliard de euro în octombrie, până la 659 milioane euro.

Pe această cale, majorarea datoriei externe totală faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 a crescut de la 0,3% la finele primelor trei trimestre până la 1,5% (adică de cinci ori într-o lună!) şi a consemnat valoarea de  94.301 milioane euro. Plățile aferente datoriei externe pe primele zece luni din acest an au însumat peste 57 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 22,0% în ianuarie-octombrie 2017, mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a menţinut clar sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni  (5,6 luni), mult sub cele 6,3 luni consemnate la finele anului trecut.

Obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au evitat ( pentru moment) pragul de 25 miliarde de euro spre care se îndreptau de la începutul anului şi s-au oprit la 24,74 miliarde euro. Dar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a scăzut el înapoi la 88,5%, valoare deja sensibil sub cea de 90,5% consemnată la finele lui 2016.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Uzinele Dacia își reiau complet activitatea din 4 mai

Adrian N Ionescu

Automobile Dacia –Renault își va relua activitatea de producție în două etape, mai întâi din 21 aprilie cu 440 de salariaţi care se vor oferi… Mai mult

Stiri

Sondaj CFA România: Deficitul bugetar se poate opri la 6,5% în 2020. Cursul euro poate ajunge la 5 lei

Adrian N Ionescu

Încrederea analiştilor CFA® România în economie s-a prăbuşit în martie până la cel mai scăzut nivel din 2012 încoace, ca urmare a crizei coronavirus, iar… Mai mult

Stiri

Două companii au construit termoscanerul românesc, un sistem adaptat de la transportoarele Piranha

Vladimir Ionescu

Două companii românești din industria de apărare au dezvoltat și lansat în producție un termoscaner care permite scanarea rapidă pe fluxuri de persoane și alarmarea… Mai mult

Stiri

Atenție la haosul legislativ: Parlamentul dublează și modifică din mers legislația specifică crizei Covid din OUG-urile guvernului

Alexandra Pele

Dincolo de inițiativele legislative, majoritatea PSD a început să modifice substanțial Ordonanțele Guvernului, ajunse în Parlament, ceea ce, sub presiunea timpului necesar elaborării normelor de… Mai mult

Europa

Universitatea Washington: În Europa, numărul maxim de decese zilnice se va înregistra în a 3-a săptămână din aprilie

Iulian Soare

În Europa, rata maximă zilnică de decese provocate de Covid-19 se va înregistra în a treia săptămână a lunii aprilie, iar numărul total al morților… Mai mult

Stiri

[P] PPE a adoptat Pactul european de Solidaritate – măsuri pentru revenirea economiei europene

Vladimir Ionescu

Grupul PPE din Parlamentul European preia inițiativa în lupta împotriva Coronavirusului odată cu adoptarea unui Pact european de solidaritate, constând în măsuri imediate de combatere… Mai mult

Stiri

Premierul anunță o formă de șomaj tehnic pentru o anumită parte a sectorului bugetar

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri seara că Guvernul ia în calcul un mecanism referitor la luarea unor măsuri pentru anumite sectoare din sistemul public,… Mai mult