Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

de Marin Pana , 8.10.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente raportat la PIB estimat.

Deşi suntem încă departe de a nu mai îndeplini cerinţele de macrostabilitate, traversarea pragului teoretic recomandat de 4% se constituie într-un semnal timpuriu de alarmă, mai ales în contextul tendinţei clare de expandare a acestui indicator sensibil.

Pe parcursul ultimilor ani ce au fost luate diverse măsuri de creştere a veniturilor şi reducere a fiscalităţii, care au stimulat consumul, implicit creşterea economică.

Însă, din motive de dozaj, ele au venit cu corolarul creşterii deja programate a deficitului de cont curent, surprinsă elocvent în modificările succesive ale prognozei oficiale.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP în limba engleză) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic și corectarea lor. Acesta este bazat pe un tablou de bord care include în prezent 14 indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale.

Primul dintre cei 14 indicatori urmăriţi se referă exact la soldul contului curent. Mai precis,  media balanţei de cont curent pe ultimii trei ani are valori premise, pentru păstrarea echilibrului macroeconomic, între -4% din PIB şi +6% din PIB.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. Aprecierea pe baza încadrării sau nu în limitele fixate nu se face mecanic, ci în baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

*

Din 2014 şi până în 2017, deficitul contului curent s-a majorat de nu mai puţin de şase ori în termeni nominali. Doar creşterea robustă a economiei şi baza relativ joasă de plecare a permis păstrarea ponderii în PIB sub limita teoretic recomandabilă de 4%.

Deocamdată, media pe ultimii trei ani (2015 – 2017) nu pune probleme pe tabloul de bord ( -2,2%), dar valorile mici vor fi înlocuite treptat de valori semnificativ mai mari.

Ceea ce arată îngrijorător este ritmul în care a crescut deficitul de cont curent, odată cu trecerea de la zona de deficit de cerere la cea de excedent în raport cu posibilităţile economiei de creştere în condiţii de stabilitate macroeconomică ( aşa-numitul PIB potenţial). După ce valoarea pentru T1 apărea rezonabilă, trecerea la cele cinci procente din T2 nu se arată a fi de bun augur.

Mai mult, ideea era să începem în acest an să reducem deficitul de cont curent spre nivelul de -2,1% din PIB în anul 2022 ( vezi datele din Prognoza intermediară de vară a CNSP). Respectiv un nivel similar celui din 2016. Ori, datele la şapte luni arată nu o scădere, ci o creştere de 16% a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Care, fie şi ajustată cu creşterea economică (vizată a fi de 5,5%  dar numai 4% în primul semestru) ar conduce spre o nouă urcare a deficitului de cont curent la peste 3,5% din PIB. Încă sub limita celor patru procente, dar la o marjă redusă de manevră în cazul materializării unor riscuri venite pe filieră externă.

Fără a fi un capăt de ţară, trecerea punctuală a pragului de 5% ne poziţionează în afara tendinţelor consemnate în Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia şi ne plasează în T2 2018 pe cea mai slabă poziţie din UE. La egalitate cu un stat din afara UE, Albania, mai aproape de Turcia decât de regiunea din care facem parte. Redresarea este posibilă (graficul arată că cifrele din T2 2017 au fost chiar ceva mai slabe) dar important este că trebuie să fim atenţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Programul ”Prima Casă” devine ”O familie, o casă” – 70.000 euro, preț maxim de achiziție a locuinței

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea condiţiilor şi a denumirii programului „Prima casă”, oferindu-i caracter social şi denumirea de „O familie, o casă”, anunţă joi un… Mai mult

Stiri

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Vladimir Ionescu

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să… Mai mult

Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult