Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

de Marin Pana , 8.10.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente raportat la PIB estimat.

Deşi suntem încă departe de a nu mai îndeplini cerinţele de macrostabilitate, traversarea pragului teoretic recomandat de 4% se constituie într-un semnal timpuriu de alarmă, mai ales în contextul tendinţei clare de expandare a acestui indicator sensibil.

Pe parcursul ultimilor ani ce au fost luate diverse măsuri de creştere a veniturilor şi reducere a fiscalităţii, care au stimulat consumul, implicit creşterea economică.

Însă, din motive de dozaj, ele au venit cu corolarul creşterii deja programate a deficitului de cont curent, surprinsă elocvent în modificările succesive ale prognozei oficiale.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP în limba engleză) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic și corectarea lor. Acesta este bazat pe un tablou de bord care include în prezent 14 indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale.

Primul dintre cei 14 indicatori urmăriţi se referă exact la soldul contului curent. Mai precis,  media balanţei de cont curent pe ultimii trei ani are valori premise, pentru păstrarea echilibrului macroeconomic, între -4% din PIB şi +6% din PIB.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. Aprecierea pe baza încadrării sau nu în limitele fixate nu se face mecanic, ci în baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

*

Din 2014 şi până în 2017, deficitul contului curent s-a majorat de nu mai puţin de şase ori în termeni nominali. Doar creşterea robustă a economiei şi baza relativ joasă de plecare a permis păstrarea ponderii în PIB sub limita teoretic recomandabilă de 4%.

Deocamdată, media pe ultimii trei ani (2015 – 2017) nu pune probleme pe tabloul de bord ( -2,2%), dar valorile mici vor fi înlocuite treptat de valori semnificativ mai mari.

Ceea ce arată îngrijorător este ritmul în care a crescut deficitul de cont curent, odată cu trecerea de la zona de deficit de cerere la cea de excedent în raport cu posibilităţile economiei de creştere în condiţii de stabilitate macroeconomică ( aşa-numitul PIB potenţial). După ce valoarea pentru T1 apărea rezonabilă, trecerea la cele cinci procente din T2 nu se arată a fi de bun augur.

Mai mult, ideea era să începem în acest an să reducem deficitul de cont curent spre nivelul de -2,1% din PIB în anul 2022 ( vezi datele din Prognoza intermediară de vară a CNSP). Respectiv un nivel similar celui din 2016. Ori, datele la şapte luni arată nu o scădere, ci o creştere de 16% a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Care, fie şi ajustată cu creşterea economică (vizată a fi de 5,5%  dar numai 4% în primul semestru) ar conduce spre o nouă urcare a deficitului de cont curent la peste 3,5% din PIB. Încă sub limita celor patru procente, dar la o marjă redusă de manevră în cazul materializării unor riscuri venite pe filieră externă.

Fără a fi un capăt de ţară, trecerea punctuală a pragului de 5% ne poziţionează în afara tendinţelor consemnate în Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia şi ne plasează în T2 2018 pe cea mai slabă poziţie din UE. La egalitate cu un stat din afara UE, Albania, mai aproape de Turcia decât de regiunea din care facem parte. Redresarea este posibilă (graficul arată că cifrele din T2 2017 au fost chiar ceva mai slabe) dar important este că trebuie să fim atenţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult