Deficitul comercial pe luna septembrie 2019 a fost de 1.189,1 milioane euro, cu circa 22% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, dar cu 13% sub nivelul din luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. De reținut, această evoluție a avut loc pe fondul creșterii semnificative a exporturilor și importurilor (+4,4% și, respectiv, +7,0% în raport cu aceeași lună din anul precedent), după trei luni consecutive de scădere.
Cumulat pe primele nouă luni ale anului, exporturile fob au însumat 51,85 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 63,89 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a urcat la 12,05 miliarde euro, valoare cu 21% mai mare faţă de primele nouă luni din 2018 (în condițiile în care creșterea prognozată oficial a deficitului comercial pe 2019 este de doar 11,6%).
Exporturile au avansat la cel mai mare nivel din ultimele patru luni și au trecut pragul de șase miliarde de euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a crescut ușor, până la 84,6%, dar a rămas sub nivelul de anul trecut. De subliniat că este o valoare la nivelul anilor de criză 2010-2012 (vezi tabelul).
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns, după primele nouă luni ale anului, la circa 5,5% din PIB-ul estimat pentru 2019. Simplificat, din exporturi de 6,1 miliarde euro și importuri de 7,3 miliarde euro, a rezultat un deficit lunar pe septembrie de 1,2 miliarde euro, mai mic decât în lunile precedente dar ajutat de sezonalitate (vezi rezultatul din 2018).
Pe primele nouă luni din 2019, schimburile cu țările din UE au fost de 39,8 miliarde euro la export și 47,7 miliarde euro la import (aproximativ 77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 12,1 miliarde euro și importuri de circa 16,2 miliarde euro (23% din total la exporturi şi 25% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa șapte miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de 3,75 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comerţului cu ţările din zona non-euro a fost de 35% din total, adică peste ponderea de circa 25% a acestui segment în totalul schimburilor externe.
Sectorul de mașini și echipamente de transport, în revenire
Sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem pe sold pozitiv semnificativ) a reușit să inverseze traiectoria descendentă din cele trei luni anterioare iar soldul schimburilor sectoriale s-a redresat în septembrie aproximativ la nivelul din iulie ( +868 milioane euro față de +777 milioane euro în august).
Cu toate acestea, chiar dacă a dat semnalul unei anumite reveniri la export, excedentul pe segmentul de mașini și echipamente de transport rămâne relativ redus, după ce a însemnat 17% la finele primului trimestru, 12% din soldul negativ al schimburilor externe la mijlocul anului iar acum mai înseamnă doar 7% pentru primele nouă luni din 2019.
Deficitul pe zona de produse alimentare a ajuns la aproape 1,5 miliarde de euro iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a rămas la circa 70%, față de aproape 100% în urmă cu doar cinci ani. Totodată, combustibilii și lubrifianții au urcat, alături de grupa mare „alte produse manufacturate”, la 2,7 – 2,8 miliarde de euro deficit.
În fine, soldul negativ al schimburilor de produse chimice a depășit șase miliarde de euro și a contabilizat în dreptul său mai mult de jumătate din totalul deficitului comercial. De unde și principala problemă cu care se confruntă comerţul exterior pe calea unei eventuale tentative de echilibrare a balanței comerciale.
