Deficitul bugetar ar putea scădea până la 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2022, având în vedere media de 5,7% pe anii 2020-2023, asumată de Banca Transilvania (BT) în scenariul său macroeconomic central.
Comisia Europeană se așteaptă la un deficit bugetar de 10,3% în 2020, iar Ministerul Finanțelor nu a putut să tragă mai jos de 9,1% deficitul pe care și-a construit a treia rectificare bugetară din acest an.
Astfel că, va fi necesară o reducere până la 4% în 2021 și la 3% în 2022, pentru a se ajunge la o medie de 5,7% pe anii 2020 – 2022.
Prognozele revizuite ale BT indică o creștere a PIB cu un ritm mediu anual de 2,5% în perioada 2020-2022, datorită majorării investițiilor productive cu o dinamică medie anuală de 5,8%, „susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare”.
„Apreciem că economia României a depășit punctul critic al șocului indus de incidența crizei sanitare și se află la începutul unui nou ciclu economic, aspect semnalat de evoluțiile macro-financiare recente”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al BT, în raportul citat.
Scenariul BT se bazează și pe implementarea programelor Next Generation și a cadrului financiar multianual 2021-2027 al UE, adică inclusiv pe cele 30 de miliarde de euro alocate României pentru redresarea și reziliența post-pandemică, ca și pe potențialul de dezvoltare a infrastructurii critice.
Raportul BT menține la 3,9% media pe anii 2020 – 2022 a ratei dobânzii la care se va împrumuta România la scadență de 10 ani, ceea ce înseamnă că va crește până spre 5% costul împrumuturilor guvernamentale cu această maturitate, având în vedere că acum este de 3,34% și în medie pe 2020 a fost de 3,5%.
Sectorul bancar rezistă la creșterea creditelor neperformante
Soldul creditului neguvernamental ar putea crește cu un ritm mediu anual de 4,9% în perioada 2020-2022, „evoluție susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice”.
Totuși, „am putea asista la o decelerare a dinamicii anuale în 2021, pe fondul perspectivelor de creștere a ratei creditelor neperformante”, până la nivelul de 7%. Nu, însă, și la o deteriorare a calității portofoliilor de credite similară cu cea din anii de după criza financiară din 2009
Raportul credite / depozite va continua tendința descendentă în trimestrele următoare, spre un nivel inferior pragului de 60% la final de 2022.
„Principalele provocări la adresa sectorului bancar din România în perioada următoare constau în:
- semnalele de modificare la nivelul ordinii economice mondiale și în sfera arhitecturii monetar-financiare internaționale;
- acumularea de semnale din direcția introducerii de monede digitale;
- continuarea procesului de consolidare;
- digitalizarea;
- nivelul redus al gradului de intermediere financiară (ponderea creditului neguvernamental în PIB se situează la aproximativ 25%, România ocupând ultima poziție în rândul țărilor din Uniunea Europeană)”, potrivit raportului citat.
Activele totale nete ale sectorului bancar au crescut cu 12,7% an/an în Trimestrul 3 până la nivelul record de 533,1 miliarde de lei (109,5 miliarde euro).
În perioada ianuarie-septembrie 2020 acest indicator a urcat cu 13,5% an/an, evoluție inclusiv de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și lansarea Programului IMM Invest, potrivit raportului citat.
Sectorul bancar a înregistrat un profit net de 4,59 miliarde de lei anualizat (1 miliard euro) la nouă luni din 2020, în scădere cu 8,3% an/an (randamentul activelor – ROA și cel al capitalului propriu – ROE la 1,17%, respectiv 10,48%), pe fondul politicii prudente în materie de provizioane.
Indicatorul de solvabilitate s-a consolidat la nivelul record de 22,8% în T3.
