fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Deficitele în Europa și poziția României în context. O soluție – poate singura

de Marin Pana 23.10.2012

România a avut în 2011 cele mai mici încasări bugetare din Uniunea Europeană raportate la PIB (cu excepția conjuncturală a Lituaniei), cu doar 32,3% față de o medie de 44,7% la nivelul întregii uniuni ( EU27) și 45,4% la nivelul Zonei Euro (EA17). Totodată, deși cheltuielile au fost și ele pe podium la minimul european, deficitul bugetar s-a situat peste mediile din EU27 și EA 17.

Potrivit datelor publicate luni de Eurostat:

Poziționarea la periferia fiscală a Europei derivă nu atât din nivelul legal al taxelor și impozitelor, altminteri mediu în regiune, cât din gradul relativ redus de eficiență în colectare. Practic, cei care se conformează voluntar și respectă legea sunt împovărați de eludarea pe scară largă a achitării obligațiilor către buget. De aici derivă și neajunsurile majore ale sumelor alocate pentru sănătate, învățământ etc.

Dacă se compară evoluția unor indicatori sintetici ce caracterizează evoluția economiei în ultimii patru ani, se obervă că România a avut în permanență deficite situate peste media europeană. Datoria guvernamentală raportată la PIB a sporit exact cu cele 20 de procente ale mediei europene, dar pe un palier situat mult mai jos.

(Click pe tabel pentru mărire)

De altfel, în pofida acumulării rapide a deficitelor bugetare din ultimii ani, România se situa la finele anului trecut pe locul al patrulea în rândul țărilor cu cea mai mică datorie guvernamentală, după Estonia (6,1%), Bulgaria (16,3%) și Luxemburg (18,3%), dar înaintea Suediei (38,4%) și Lituaniei (38,5%). De reținut că 6 din cele 27 de state membre UE au reușit chiar să scadă nivelul datoriei anul trecut.

Lăsând la o parte recordul nedorit deținut de Grecia, care a ajuns la un neverosimil 170,6% din PIB datorie publică, ar mai fi de subliniat că toate cele patru mari economii din UE au înregistrat valori ale datoriei mult peste pragul de 60% cerut prin criteriile de la Maastricht: Italia – 120,7%, Franța – 86%, Marea Britanie – 85% și Germania – 80,5%.

Ele pot susține aceste datorii numai în condițiile unor dobânzi reduse la refinanțarea pe piețele de capital, ceea ce este mult mai greu pentru Spania, de pildă, care are, de fapt, doar 69,3% din PIB datorie publică. De pildă, Marea Britanie, care și-a crescut datoria publică tot cu aproximativ 30% din PIB în ultimii patru ani și datorează mai mulți bani, beneficiază de condiții mult mai bune de împrumut.

Una peste alta, impactul datoriei guvernamentale la nivelul țărilor UE în 2011 a fost de 593,9 miliarde euro (4,7% din PIB în EU27) și 460,1 miliarde euro (4,9% din PIB în EA17). Adică peste mărimile deficitelor bugetare prezentate anterior – 4,4% din PIB și, respectiv, 4,1% din PIB – ceea ce arată că, per total, țările UE au excedent primar ( veniturile sunt mai mari decât cheltuielile), dar suportă povara angajării în trecut a unor cheltuieli peste posibilitățile rezultate din veniturile colectate.

În treacăt fie spus, impactul sumelor cheltuite de statele europene pentru intervenția în criza financiară nu a fost nici pe departe pe măsura impactului mediatic al subiectului. A existat un maxim de 0,72% din PIB pe Zona euro (EA17) și de 0,52% din PIB pe total UE (EU27) în anul 2010, dar sumele în cauză s-au diminuat la numai 0,10% din PIB și, respectiv, 0,07% din PIB în 2011.

Practic, România, care nu a avut de-a face cu cheltuieli pentru asanarea sectorului bancar (ce au dus, de pildă Irlanda la un deficit de 30,9% în 2010 !) se află în situația similară mediei UE de a cheltui cât strânge, dar de a avea un deficit ( estimat acum la 2,2% din PIB) rezultat strict din costul datoriei publice. Cu observația că pe noi nu ne-a ajutat nici evoluția PIB, care, spre deosebire de EU27 și EA17, nu a revenit peste nivelul din 2008, în pofida rezultatului aparent bun (+2,5% în termeni reali )din 2011.

De aceea, singura soluție pentru a crește calitatea serviciilor publice prin alocări mai aproape de necesități ar fi să ridicăm nivelul încasărilor la buget măcar spre pragul de 40%, unde se află Cehia și Polonia ( aflate, oricum, sub media UE) și să nu mai creștem datoria guvernamentală. Cum nivelul legal de taxare este deja destul de ridicat, extinderea bazei de impozitare și creșterea semnificativă a gradului de colectare se impun cu necesitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.10.2012

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    23.10.2012, 11:31 am

    Cu o ecomonie slab dezvoltata si o administratie corupta , e foarte greu sa incasezi 40% PIB sub forma de intrari bugetare. In acest context , de “subdezvoltare” industriala economica si administrativa , in un scenariu de globalizare internationala , e chiar controproducent sa maresti presiunea fiscala pe firme .
    Poate largirea bazei de impozitare ar fi o solutie mai buna decit cresterea la 40 % a incasarilor bugetare . (oricum nu ar fi suficienta ca politicienii romani ar ridica imediat cheltuielile la 50 % PIB 🙂 )
    Pentru inceput , macar a reforma firmele de stat (sau cu participare majoritara a statului) ar fi o buna solutie . Sa treaca din pierdere sistematica la profit . Asa statul ar incasa si impozite dar si contributii suplimentare .
    In alta ordine de idei , nu am gasit un stat european care sa reuseasca sa egaleze performanta mioritica . Adica sa tripleze(aproape 300 % crestere) datoria publica in doar 3 (trei) ani . 13,4 % in 2008 si 33,4 % in 2011.
    Bineinteles ca acest record mondial nu trebuie publicizat in aceasta perioada de lupta politica. 🙂

    • Cristian Grosu
      23.10.2012, 1:47 pm

      mai e si un alt aspect: fiscalitatea românească e caracterizată prin multe impozite si taxe indirecte. in general tarile care au o fiscalitate indirecta mare au si probleme la rata de colectare.

  2. Marcel
    24.10.2012, 9:55 am

    De ce nu se trece la impozitarea pe cifra de afaceri ?

  3. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    26.10.2012, 8:04 pm

    In lipsa economiei nationale si a industriei nationale,PIB-ul este o cifra statistica care nu mai reflecta raportul dintre veniturile firmelor si ceeace datoreaza “procentual” ca impozite.
    Asa ca o astfel de analiza este una fara relevanta economica.

Lăsați un comentariu


Stiri

Acuzații de fraudă la Sectorul 1, după alegerile la primărie – poliția audiază câteva prsoane

Vladimir Ionescu

Poliția face cercetări după ce USR a semnalat o posibilă tentativă de fraudare a alegerilor din Sectorul 1 și a fost identificată o persoană cu… Mai mult

Stiri

Obligativitatea cardului de sănătate – se reia de la 1 octombrie în cazul vizitelor la medic și se amână în cazul consultațiilor online

Vladimir Ionescu

Utilizarea cardului național de sănătate în medicina de familie și în ambulatoriul de specialitate nu va fi necesară până la 31 decembrie 2020, în cazul… Mai mult

Europa

550 de milioane de euro pentru finanțarea IMM-urilor românești afectate de criză – Comisia Europeană a aprobat redirecționarea banilor

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” în România, prin redirecționarea unei finanțări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de… Mai mult

Stiri

Litoralul românesc – doar 3,5% din turiști sunt străini: Efectul voucherelor de vacanță, dar și al lipsei dotărilor turistice și promovării

Raluca Florescu

Două regiuni din România, respectiv Sud-Est Oltenia și Sud Vest se află în topul zonelor europene cu cei mai mulți turiști rezidenți raportat la numărul… Mai mult

Europa

Parchetul European își începe oficial activitatea – Laura Kovesi a depus angajamentul solemn în fața CJUE

Iulian Soare

Laura Codruţa Kövesi a rostit luni, în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), angajamentul solemn prevăzut în procedura preluării oficiale a funcției de procuror… Mai mult

Stiri

Numărul de cazuri de insolvență din România a scăzut în primele opt luni ale anului

Raluca Florescu

Numărul firmelor și PFA-urilor care au intrat în insolvență în primele opt luni ale anului a scăzut cu 10% față de aceeași perioadă din anul… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen avetizează țările care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI că li se vor suspenda fondurile europene

Iulian Soare

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto), a declarat vineri că va face tot ce-i stă în putere pentru a se ajunge la suspendarea… Mai mult