fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

de Marin Pana , 9.2.2020

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite bugetare de la aderarea la UE încoace.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, precum estimărilor și ajustărilor bugetare la zi, doar în 2014 și 2015 execuțiile finanțelor publice au contribuit la o anumită temperare a dezechilibrelor externe, exprimate de rezultatul contului curent, și el cronic deficitar.

De reținut, valorile din 2007 și 2008 au fost posibile doar prin intrările masive de capital străin pentru expansiunea în noul spațiu al pieței unice. Astfel, deficitul extern al sectorului privat pe partea de achiziții din import, multe pentru consumul stimulat de scăderea cursului euro/leu dar și o bună parte pe segmentul bunurilor de capital, a fost finanţat în mod autonom.

În 2009, odată cu ajustarea cursului de schimb, plusul important din sectorul privat a atenuat impactul soldului bugetar care a atins un nivel negativ record prin suprapunerea între criză și efectele angajamentelor de majorări masive de venituri luate necugetat în perioada de boom economic de la aderare.

(Citiți și: ”Semnal de alarmă: 20% din deficitul de cont curent este finanțat prin elemente generatoare de datorie externă”)

După care, din 2010 încoace a mai consemnat de patru ori valori ușor pozitive și de cinci ori ușor negative, în zona de echilibru lejer gestionabil dacă nu ar fi fost deficitele publice.

Doar în 2014 și 2015 aceste deficite publice s-au păstrat în limite rezonabile, care ar fi fost fi fost utile și în prezent dacă nu am fi intrat pe un tot mai pronunțat trend negativ, pe fondul unei bizare combinații de creștere a veniturilor simultan cu reducerea taxării (care ne-a trimis sub 70% din încasările statului raportat la PIB față de media UE, ajutată de colectarea deficitară).

Din seria statistică certificată de Eurostat, se poate observa cum rezultatul sectorului privat pe 2018 de -1,4% din PIB „iese din rând”, ceea ce pare să confirme alegațiile privind cosmetizarea deficitului public pe 2018 pentru a se încadra la limită în cerința de cel mult -3% din PIB, criteriu Maastricht absolut necesar pentru aderarea la Zona Euro.

Cel mai probabil, aplicarea acelorași măsuri luate acum pentru a ajunge la zi cu o serie de plăți către sectorul privat ar fi egalizat performanța din sectorul privat cu cea din anii precedenți, cu prețul traversării nivelului de trei procente din PIB pe partea de deficit încă din 2018. Însă ar fi limitat proporțiile la care s-a ajuns cu deficitul public în 2019, conform celei de-a doua rectificări bugetare.

Ceea ce, în treacăt fie spus, dincolo de faptul că nu face altceva decât să confirme că sursa cea mai importantă dezechilibrelor macroeconomice se regăsește pe partea de politici publice ( care vor trebui ajustate gradual), arată o deteriorare limitată dar sesizabilă pe segmentul privat, consecutivă unor măsuri legislative nefaste (ce au fost revizuite prin părțile esențiale). Acum, acţiunile trebuie să se adreseze deficitului guvernamental, în demersul de reducere a celui extern.

În context, reamintim că există un criteriu pe tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice și acesta spune că ar trebui să ne menținem deasupra cotei de avarie de -4% din PIB cu deficitul de cont curent. Deja am ajuns sub acest nivel în 2018 iar pentru anul în curs se conturează o performanță și mai slabă, cu presiunea aferentă asupra cursului de schimb.

Contul curent și cursul de schimb

Fără a fi nici pe departe o mare problemă ca impact procentual ( cum se grăbesc unii să dea știri alarmiste, la mișcări de curs minore), se poate observa cum insula de stabilitate din 2013 – 2015, consecutivă stabilizării din 2012 pe un palier rezonabil (4,45 lei/euro) a trebuit să fie abandonată câte puțin pe măsură ce soldul contului curent s-a deteriorat.

Desigur, nu este o relație care să fie înțeleasă mecanic, sunt mult mai mulți factori implicați, iar devalorizarea monedei naționale pentru a îmbunătăți balanța comercială ( principala componentă care dă rezultatul contului curent) nu este neapărat o soluție, întrucât ar descuraja importurile dar ar afecta stabilitatea prețurilor.

Însă nimeni nu se poate aștepta la o îmbunătățire a cursului de schimb al monedei naționale în condiții de deficit de cont curent major. Problemă ce ar trebui abordată cu grijă, prin stoparea tendinței cât se poate de clare de deteriorare a acestuia și de ajustare pentru revenirea în intervalul recomandat, pe bună dreptate, pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice.

Echilibre macroeconomice necesare pentru ca orice creșteri de venituri să nu se evapore parțial sau total prin majorări de prețuri la case, mașini și anumite facturi, toate euroizate în cazul României. Precum și prin plăți substanțial majorate la mărfuri aduse din import sau realizate cu materii prime și materiale din import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Noi detalii despre impozitul european pe cifra de afaceri a marilor companii: Acesta ar urma să nu depășească 0,2% din venituri

Alexandra Pele

Uniunea Europeană speră să obțină din controversata ”taxă pe multinaționale”, anunțată ca parte a măsurilor de colectare de venituri suplimentare pentru fondul european de redresare… Mai mult

Stiri

BT: Economia își va reveni la fel de repede pe cât a căzut. Deficitul de cont curent se va reduce la jumătate

Adrian N Ionescu

Șocul  pandemiei  va reașeza  datele fundamentale  ale  economiei românești,  care va  crește cu un ritm mediu anual de peste 2.5% în perioada 2020-2022, pe fondul… Mai mult

Just Business

Continental va investi 33 mil. euro la Timişoara, în centrul de cercetare-dezvoltare

Adrian N Ionescu

Producătorul de echipamente  auto Continental își crește  afacerile din România și își  extinde centrul de cercetare şi dezvoltare din Timişoara, investiţia plănuită în noua clădire… Mai mult

Stiri

LIVE-VIDEO – CONFERINȚA #LecțiaCovid/ Resetarea sistemului de sănătate. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

  Premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru deschid începând cu ora 15.00 video conferința online #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate, organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul… Mai mult

Stiri

Oficial: Festivalurile Untold, Neversea și Electric Castle – nu se vor organiza în 2020

Vladimir Ionescu

Organizatorii Untold și Neversea au anunțat că festivalurile nu vor mai avea loc vara aceasta, iar persoanele care au cumpărat bilete au accesul asigurat la… Mai mult

Stiri

Contructorii de Autostrăzi cer Guvernului măsuri care să-i convingă pe românii întorși în timpul pandemiei să rămână în țară

Vladimir Ionescu

Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) cere patronatelor din construcții și autorităților măsuri pentru a-i convinge pe românii reveniți din străinătate în timpul pandemiei… Mai mult

Stiri

Secretarul general al ONU cere anchetarea violențelor poliției din SUA

Iulian Soare

Antonio Guterres (foto), secretarul general al ONU, a declarat luni că manifestaţiile trebuie să se desfăşoare în manieră paşnică şi violenţele comise de poliţie trebuie… Mai mult