Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

de Marin Pana , 9.2.2020

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite bugetare de la aderarea la UE încoace.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, precum estimărilor și ajustărilor bugetare la zi, doar în 2014 și 2015 execuțiile finanțelor publice au contribuit la o anumită temperare a dezechilibrelor externe, exprimate de rezultatul contului curent, și el cronic deficitar.

De reținut, valorile din 2007 și 2008 au fost posibile doar prin intrările masive de capital străin pentru expansiunea în noul spațiu al pieței unice. Astfel, deficitul extern al sectorului privat pe partea de achiziții din import, multe pentru consumul stimulat de scăderea cursului euro/leu dar și o bună parte pe segmentul bunurilor de capital, a fost finanţat în mod autonom.

În 2009, odată cu ajustarea cursului de schimb, plusul important din sectorul privat a atenuat impactul soldului bugetar care a atins un nivel negativ record prin suprapunerea între criză și efectele angajamentelor de majorări masive de venituri luate necugetat în perioada de boom economic de la aderare.

(Citiți și: ”Semnal de alarmă: 20% din deficitul de cont curent este finanțat prin elemente generatoare de datorie externă”)

După care, din 2010 încoace a mai consemnat de patru ori valori ușor pozitive și de cinci ori ușor negative, în zona de echilibru lejer gestionabil dacă nu ar fi fost deficitele publice.

Doar în 2014 și 2015 aceste deficite publice s-au păstrat în limite rezonabile, care ar fi fost fi fost utile și în prezent dacă nu am fi intrat pe un tot mai pronunțat trend negativ, pe fondul unei bizare combinații de creștere a veniturilor simultan cu reducerea taxării (care ne-a trimis sub 70% din încasările statului raportat la PIB față de media UE, ajutată de colectarea deficitară).

Din seria statistică certificată de Eurostat, se poate observa cum rezultatul sectorului privat pe 2018 de -1,4% din PIB „iese din rând”, ceea ce pare să confirme alegațiile privind cosmetizarea deficitului public pe 2018 pentru a se încadra la limită în cerința de cel mult -3% din PIB, criteriu Maastricht absolut necesar pentru aderarea la Zona Euro.

Cel mai probabil, aplicarea acelorași măsuri luate acum pentru a ajunge la zi cu o serie de plăți către sectorul privat ar fi egalizat performanța din sectorul privat cu cea din anii precedenți, cu prețul traversării nivelului de trei procente din PIB pe partea de deficit încă din 2018. Însă ar fi limitat proporțiile la care s-a ajuns cu deficitul public în 2019, conform celei de-a doua rectificări bugetare.

Ceea ce, în treacăt fie spus, dincolo de faptul că nu face altceva decât să confirme că sursa cea mai importantă dezechilibrelor macroeconomice se regăsește pe partea de politici publice ( care vor trebui ajustate gradual), arată o deteriorare limitată dar sesizabilă pe segmentul privat, consecutivă unor măsuri legislative nefaste (ce au fost revizuite prin părțile esențiale). Acum, acţiunile trebuie să se adreseze deficitului guvernamental, în demersul de reducere a celui extern.

În context, reamintim că există un criteriu pe tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice și acesta spune că ar trebui să ne menținem deasupra cotei de avarie de -4% din PIB cu deficitul de cont curent. Deja am ajuns sub acest nivel în 2018 iar pentru anul în curs se conturează o performanță și mai slabă, cu presiunea aferentă asupra cursului de schimb.

Contul curent și cursul de schimb

Fără a fi nici pe departe o mare problemă ca impact procentual ( cum se grăbesc unii să dea știri alarmiste, la mișcări de curs minore), se poate observa cum insula de stabilitate din 2013 – 2015, consecutivă stabilizării din 2012 pe un palier rezonabil (4,45 lei/euro) a trebuit să fie abandonată câte puțin pe măsură ce soldul contului curent s-a deteriorat.

Desigur, nu este o relație care să fie înțeleasă mecanic, sunt mult mai mulți factori implicați, iar devalorizarea monedei naționale pentru a îmbunătăți balanța comercială ( principala componentă care dă rezultatul contului curent) nu este neapărat o soluție, întrucât ar descuraja importurile dar ar afecta stabilitatea prețurilor.

Însă nimeni nu se poate aștepta la o îmbunătățire a cursului de schimb al monedei naționale în condiții de deficit de cont curent major. Problemă ce ar trebui abordată cu grijă, prin stoparea tendinței cât se poate de clare de deteriorare a acestuia și de ajustare pentru revenirea în intervalul recomandat, pe bună dreptate, pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice.

Echilibre macroeconomice necesare pentru ca orice creșteri de venituri să nu se evapore parțial sau total prin majorări de prețuri la case, mașini și anumite facturi, toate euroizate în cazul României. Precum și prin plăți substanțial majorate la mărfuri aduse din import sau realizate cu materii prime și materiale din import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult