vineri

14 iunie, 2024

26 decembrie, 2019

Aproape 20% din deficitul de cont curent era finanțat, la nivelul lunii septembrie, prin elemente care generează datorie externă, reiese din Raportul asupra Stabilității Financiare, ediția din decembrie, publicat de BNR. Cu alte cuvinte, fluxurile de investiții străine directe (ISD) și de fonduri europene atrase de România nu mai sunt suficiente pentru a finanța decalajul generat în mare parte de dezechilibrul balanței comerciale, respectiv de creșterea accelerată a importurilor.

”Spre deosebire de anii anteriori în care deficitul de cont curent era integral finanțat prin fluxuri stabile și non-generatoare de datorie externă (intervalul 2013 – 2017), în perioada recentă, finanțarea prin astfel de fluxuri este doar parțial asigurată (Grafic 1.16). Această schimbare a survenit în principal pe fondul încetinirii atragerii de fonduri structurale și de investiții europene. În septembrie 2019, gradul de acoperire al deficitului de cont curent prin elemente non-generatoare de datorie externă s-a redus până la 81 la sută, se arată în raport.


Deficitul de cont curent exprimat ca pondere în PIB a continuat să se majoreze într-un ritm accelerat în raport cu aceeași perioadă a anului precedent (de la 3,9% la 5% în trimestrul al treilea al acestui an, date cumulate pe patru trimestre), în principal pe seama adâncirii soldului negativ al balanței comercial.

Accentuarea deficitului de cont curent poate avea impact semnificativ asupra fluxurilor de capital și poate conduce la deteriorarea echilibrelor la nivel macroeconomic. Această situație este preocupantă mai ales în condițiile în care România prezintă cel mai mare deficit de cont curent în rândul economiilor emergente din regiune”, avertizează BNR.

În primele zece luni ale anului, deficitul de cont curent s-a ridicat la 9,2 miliarde de euro, în creștere cu 22,2% față de aceeași perioadă din 2018.

În primele zece luni, deficitul comercial a fost de 14 miliarde de euro, în creștere cu 18,5% față de anul trecut.

Semnal de alarmă: acoperirea deficitului de cont curent cu surse non-generatoare de datorie a scăzut brusc de la 90 la 70%


Banca centrală nu este singura care a sesizat această tendință îngrijorătoare. În nota transmisă de S&P în decembrie, în care se explică decizia agenției de a revizui perspectiva de rating de la ”stabilă” la ”negativă”, specialiștii internaționali notează că observă o scădere a acoperirii deficitului de cont curent din surse non-generatoare de datorie la 70% în 2018, față de peste 90% cu un an înainte.

”În plus, observăm o lipsă a investițiilor străine greenfield (în afaceri de la zero, n.r.), ceea ce sugerează că investitorii sunt mai reticenți din cauza creșterilor rapide de salarii, lipsei investițiilor în infrastructură și menținerii incertitudinilor fiscale și politice din România. Aceste lucruri vor menține datoria externă a României pe o traiectorie crescătoare”.

Problema a fost ridicată și în cadrul Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) din 16 decembrie, în care s-a decis ”înființarea unui grup de lucru având ca mandat identificarea unor posibile soluții pentru reducerea dezechilibrului balanței comerciale provocat de comerțul cu produse agroalimentare”.

Fluxuri (in)stabile de capital

România are cel mai mare deficit de cont curent din regiune, dar, mai periculos, România este singurul stat din Europa Centrală și de Est cu fluxuri stabile de capital negative. Cu alte cuvinte, intrările din ISD și fonduri europene nu acoperă ieșirile de valută.

Fluxurile stabile de capital ale României ar urma să urce aproape de -2% din PIB în 2020, față de -1% din PIB nivelul din acest an, potrivit estimărilor lui Dan Bușca, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.

Ungaria, spre exemplu, are fluxuri stabile de capital de peste 4% din PIB în acest an, iar Bulgaria de peste 8% din PIB. Cehii și polonezii stau ceva mai prost, având fluxuri stabile de capital de puțin peste 2,2% din PIB, respectiv 2,8% din PIB.

Guvernul anticipează un deficit de cont curent de doar 4,5% din PIB în 2020, în vreme ce economiștii au prognoze ceva mai pesimiste, majoritatea așteptându-se ca el să se apropie de 5% din PIB.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: