vineri

29 martie, 2024

21 aprilie, 2016

iohannis porosenkoPreședintele Klaus Iohannis a susținut joi că România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reforme interne necesar îndeplinirii angajamentelor asumate de asociere la Uniunea Europeană.

„Am ținut să-l asigur pe președintele Poroșenko de sprijinul ferm și constant al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Respectul pentru principiile și normele care guvernează relațiile internaționale a stat la baza relației noastre de politică externă și România va continua să rămână consecventă din acest punct de vedere. România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reforme interne necesar îndeplinirii angajamentelor asumate de asociere la UE”, a spus Klaus Iohannis în declarația comună cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko.

După convorbirile oficiale, cei doi șefi de state au anunțat că România și Ucraina consideră că orice discuție privind anularea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei nu poate avea loc până nu va înceta agresiunea Moscovei.


„Statele noastre au o singură și principială pozitie: discuțiile privind anularea sancțiunilor impuse Rusiei nu pot avea loc până nu va înceta agresiunea. Orice încetare a sancțiunilor ar fi un pericol nemijlocit pentru reglementarea situației în Donbas (…) Rusia își va continua acțiunile agresive”, a spus Petro Poroshenko.

Președintele ucrainean a subliniat în declrația sa că acordurile de la Minsk trebuie implementate în totalitatea lor și a precizat că România și Ucraina împărtășesc ideea formarii unei „flote a Mării Negre care să consolideze prezența alianței” nord-atlantice.

Probleme discutate, acordurile semnate

Presedintele Klaus Iohannis a anunțat joi că a fost semnat un protocol de relansare a comisiei mixte prezidențiale, cu ajutorul căruia se vor putea face „pași înainte pentru soluționarea unor dosare aflate de mult timp pe agenda bilaterală”.

Unul dintre aceste dosare, afirmă președintele Iohannis, este canalul Bîstroe.


Pe agenda discuțiilor a figurat previzibil și tema minorităților naționale, președintele Klaus Iohannis precizând că „minoritatea ucraineană din România beneficiază de sprijin considerabil, 1,6 milioane euro pe an”.

Cei doi șefi de state au decis reluarea activității comisiei interguvernamentale pentru minorități, a cărei activitate a fost practic întreruptă în ultimii 10 ani, iar președintelui Poroshenko i s-a transmis și „nevoia de a răspunde mai bine necesităților și doleanțelor românilor din Ucraina”.

Printre solicitările transmise a fost și cea privind deschiderea ”cât mai rapidă” a consulatului României la Solotvino.

Președintele Iohannis a avansat și ideea dezvoltării unor proiecte transfrontaliere si regionale, de tipul podului peste Tisa în zona Sighetu Marmației – Solotvino.

La Cotroceni, a anunțat și președintele Poroșenko, au fost semnate acorduri bilaterale privind transporturile militare și patrularea în comun la granița româno-ucraineană.

Contextul vizitei la București

Președintele Ucrainei sosește la București într-un context complicat pentru Kiev, acolo unde, pe fondul unor acuzații de corupție și de amânare a reformelor, a avut loc o schimbare de guvern.

Eforturile regimului de la Kiev sunt remarcate la nivel Comisiei Europene, acolo unde, miercuri, Jean Claude Junker a anunțat că va propune eliminarea vizelor de călătorie pentru cetățenii ucraineni. Ucraina are însă o problemă în relația cu UE generată de referendumul din Olanda, acolo unde cetățenii au decis că acest stat ar trebui să revadă votul favorabil acordat asupra tratatului de asociere Ucraina-UE.

În plan intern, Ucraina încă este departe de asigurarea păcii- acordul de la Minsk este în cumpănă, separatiștii din regiunea Donbas încalcă frecvent acordul de încetare a focului și Consiliul NATO-Rusia a constatat ”profunde dezacorduri” cu privire la criza din Ucraina.

În plan militar, relațiile româno-ucrainene sunt foarte bune, România intensificând recent acțiunile de cooperare: ambasadorul României la NATO anunțând recent că Armata română va dona Kievului echipamente militare non-letale.

Singurele probleme dintre cele două state sunt generate de politicile ucrainene în materia dreptului minorităților.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: