terCele două zile de reuniune a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO din Antalya s-au încheiat cu câteva decizii de cooperare mai strânsă pentru contracararea ameninţărilor Rusiei.
Alianţa arată că este decisă să lupte contra războiului hibrid, în acest sens urmâns să se adapteze la combinaţia de tactici militare convenţionale, campanii subversive şi atacuri cibernetice pe care Rusia a folosit-o în Ucraina.
Chiar înainte de reuniune, secretarul general al NATO a avertizat că Moscova şi separatiştii au capacitatea de a lansa noi atacuri, fără un avertisment prealabil.
Cele trei state baltice se pregătesc să solicite o prezentă a trupelor NATO pe teritoriul lor, pentru a descuraja orice acţiune militară a Rusiei.
NATO şi UE vor coopera mai strâns pentru a face faţă noilor ameninţări din partea Rusiei şi au în plan noi strategii privind migraţia spre Europa dinspre Africa şi Orientul Apropiat.
În domeniul migraţiei, cooperarea celor două organizaţii va viza distrugerea reţelelor de traficanţi de fiinţe umane din Libia, care introduc în europa mii de refugiaţi. Federica Mogherini, şefa diplomaţiei UE, a afirmat că este nevoie de “creşterea capacităţii de a răspunde la această criză”, că asta nu înseamnă neapărat o “abordare militară”, însă nu a exclus cooperarea militară a NATO.
SUA s-au oferit să ofere UE informaţii despre migranţi, dar Federica Mogherini, prezentă la ministeriala NATO din Turcia, a refuzat să detalieze planurile UE pentru nordul Africii. Detaliilepoliticii UE pentru migraţie urmează să fie discutate la reuniunea miniştrilor apărării şi de Externe ai statelor UE de luni, de la Bruxelles.
Cooperarea NATO-UE va fi, în final, prin furnizarea de informaţii şi exerciţii militare comune, ceea ce nu ar face decât să sporească îngrijorarea Rusiei.
Finlanda şi Suedia, mai aproape de NATO
Între timp, însă, Finlanda şi Suedia, care nu sunt membre ale NATO, alarmate de multiplicarea activităţilor militare ale Rusiei în apropierea lor, insistă pentru o cooperare mai strânsă cu alte naţiuni nordice şi NATO.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a afirmat, de altfel, că NATO caută modalităţi de întărire a cooperării cu aceste două ţări. “Am căzut de acord să avem mai multe consultări şi un mai intens schimb de informaţii despre ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Baltice şi dincolo de ea, pentru a avea cea mai exactă imagine posibilă”, a spus înaltul oficial NATO.
În plus, a adăugat acesta, NATO va căuta modalităţi de a avea mai multe exerciţii comune cu Suedia şi Finlanda.
În acelaşi timp, la Helsinki, un grup de lucru al noii coaliţii rezultate în urma alegerilor, urmează să analizeze impactul unei aderări a Finlandei la NATO, potrivit presei finlandeze.
Luna trecută, ministrul de Externe rus arăta că intenţiile de apropiere ale Suediei şi Finlandei de NATO sunt “foarte preocupante”.
Un sondaj făcut în Suedia în octombrie 2014 arăta că suedezii sunt în favoarea aderării la NATO, în timp ce finlandezii sunt mai rezervaţi.
