Elena Udrea a fost condamnată definitiv, marți, la șase ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute. Este pedeapsa pe care o primise și în prima instanță.
Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru complicitate la luare de mită. În aceeaşi cauză, judecătorii au admis o solicitare a fostului preşedinte a Federaţiei Române de Box, iașa încât acuzaţiile de evaziune fiscală au fost desfiinţate.
Ea ar fi trebuit arestată imediat, însă fosta ministru se află în acest moment în Costa Rica, unde beneficiază de un statut provizoriu de azilant politic, până la procesarea solicitării de azil politic.
România nu are acord de extrădare cu Costa Rica, dar ambele țări sunt semnatare ale Conventiei Națiunilor Unite împotriva Corupției, adoptată în octombrie 2003.
Elena Udrea și Alina Bica (fostă procuror-șef DIICOT), se află de mai multe luni în Costa Rica. Ambele sunt judecate în mai multe dosare și au susținut în fața judecătorilor, prin avocații care le reprezintă, că au probleme de sănătate și nu pot reveni în țară. Udrea spunea, imediat după plecarea din țară, că se află în Grecia, unde urmează anumite proceduri medicale, pentru că este însărcinată cu gemeni și are probleme probleme de sănătate.
După ce un român le-a fotografiat pe cele două în Costa Rica, ea a scris pe o rețea socială că se află în vizită la niște prieteni.
Celelalte condamnări pronunțate marți de Înalta Curte de Casație și Justiție:
- Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare
- Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare
- Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
- Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare
- Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
Elena Udrea s-a declarat convinsă că dosarul va fi trimis spre rejudecare și a susținut că se va întoarce în țară imediat după ce se va întâmpla acest lucru.
Dosarul Gala Bute
Dosarul “Gala Bute” a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015, faptele fiind de luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.
În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.
„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.