Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea ce a dus inflaţia anuală ușor peste pragul de patru procente (+4,04%).
Factorul determinant a fost creșterea semnificativă a prețurilor la o serie de produse alimentare de bază, la care s-au adăugat scumpirile de la combustibili, tutun și energie electrică.
De reţinut şi important pentru percepţia publică a evoluţiei preţurilor, dacă se face trimitere la celălalt indicator statistic de profil, inflaţia medie anuală ( cele 12 luni ale anului 2019 faţă de cele 12 luni ale anului 2018) creşterea preţurilor a fost ceva mai mică, respectiv de 3,83% şi foarte aproape de prognoza oficială a BNR.
Pentru modul armonizat de calcul şi datele comunicate la Eurostat în condiţii de comparabilitate cu celelalte state UE, a fost calculată şi transmisă valoarea de 4,0% inflaţie anuală pe 2018 şi 3,9% inflaţie medie anuală. Cifre care se vor regăsi în dreptul României în comunicatele oficiale şi contează pentru criteriile de trecere la moneda unică europeană.
Astfel, în condiţiile unei influenţe nefavorabile conjuncturale, poza de final de an arată ceva mai puțin bine decât filmul pe 2019 al evoluţiei preţurilor. Ambele au fost gestionate în condiţii destul de dificile de unde și depășirea limitei superioare a coridorului de inflație de 2,5% plus/minus 1%, în urma unor creșteri excesive de venituri.
Cea mai mare influenţă în sensul creşterii preţurilor pe luna decembrie a venit pe segmentul de carne, preparate și conserve din carne, unde creșterea de 1,32% per total a contribuit cu un sfert din inflația lunară iar carnea de porcine a atins nivelul maxim de +2,77% (+11,24% de la începutul anului, pe fondul pestei porcine).
Legumele şi fructele proaspete au venit cu o influență cumulată încă și mai mare (+0,12 puncte procentuale), atenuată de scăderea cu 2,4% a prețurilor la citrice și alte fructe meridionale. Li s-au adăugat majorările de la lapte și produse lactate, cu telemeaua de vacă la +1,03% și avansul prețurilor la ouă, 2,04%, ceea ce a dus la o majorare pe segmentul de produse alimentare de 0,84%, dublă în raport cu media generală.
De remarcat faptul că prețurile produselor nealimentare ( dacă facem abstracție de combustibili, tutun și energie electrică, incluse doar în metodologia națională în această categorie extinsă) și cele ale serviciilor au rămas relativ stabile.
Inflaţia CORE 2 ajustat, aflată sub influenţa politicii monetare, a scăzut pentru a doua lună consecutiv și s-a aliniat în termeni anualizați ( 0,32% lunar ar fi cam 3,9% pe an) la valoarea indicelui prețurilor de consum. Ceea ce înseamnă că este bine că s-a diminuat pentru a doua lună conscutiv dar rămâne la o cotă de atenție, peste nivelul dezirabil.
Dată fiind estimarea BNR pentru următoarele patru trimestre, care vede o stabilizare a creşterii preţurilor undeva la circa 3% pe anul în curs, punctul de plecare mai ridicat în evoluția pe primul trimestru atrage atenția asupra unor probleme persistente care se acumulează, îndeosebi pe zona unor produse alimentare (întâmplător sau nu, consecutiv majorării semnificative a pensiilor, ceea ce ar trebui să dea de gândit în perspectiva T4 2020).
În rezumat, inflaţia a depășit ușor cea mai recentă prognoză pentru finalul lui 2019 (deși s-a situat sub așteptările de la începutul anului), după creșterile „pe ultima sută de metri” ale preţurilor la alimente, tutun, energie și combustibili. Date fiind valorile relativ ridicate ale IPC din primele luni ale lui 2019, vom reveni, foarte probabil, în coridorul-țintă la începutul anului în curs.
Pentru restul lui 2020 ne vom confrunta cu marea provocare a păstrării creşterii preţurilor în interiorul intervalului dezirabil. Adică ar fi util să temperăm politica de venituri deja antamată, pentru a o corela cu performanța economică reală. Întreprindere esențială pentru stabilizarea evoluțiilor macroeconomice, într-un context internațional destul de fluid.
