Un raport publicat de firma de consultanță McKinsey avertizează că decalajul tehnologic al Europei (în comparație cu SUA sau Asia) devine o problemă mare pentru întreaga economie a blocului.
Raportul avertizează: ”Chiar și pe fondul războiului din Europa, al crizei energetice și a costului vieții care a rezultat, regiunea trebuie să acorde atenție crizei tehnologice.
Europa are nevoie mai mult ca oricând, având în vedere evenimentele seismice de pe propriul continent, să fie robustă. Pentru siguranța sa, regiunea va trebui să abordeze o criză a competitivității care se desfășoară în liniște de două decenii.
Dacă Europa nu ajunge din urmă alte regiuni globale majore în ceea ce privește tehnologiile cheie, va fi vulnerabilă în toate sectoarele, inclusiv creștere și competitivitate – compromițând istoricul relativ robust al regiunii în materie de durabilitate și incluziune – dar și securitate și putere strategică.”
Miza financiară în joc
Raportul McKinsey estimează că o valoare adăugată între 2 și 4 trilioane euro pe an ar putea fi în joc până în 2040 – valoare care ar putea genera salarii, locuri de muncă, investiții și creștere economică în beneficiul mai larg al societății.
(Citiți și: ””Corona-Zoom pe defazajul UE”: Doar o viziune unitară poate păstra UE – cu România în ea – în competiția dură cu SUA și China.”)
Pentru a pune în perspectivă valoarea estimată, aceasta ar fi echivalentă cu:
- 30 până la 70% din prognoza de creștere a PIB-ului Europei între 2019 și 2040
- un punct procentual de creștere pe an
- aproximativ 90% din toate cheltuielile sociale europene curente
- 500 de euro venit lunar universal acordat fiecărui cetățean european
Cei 3 piloni pe care se bazează îmbunătățirea calității vieții
Îmbunătățirea continuă a calității vieții tuturor are nevoie de sustenabilitate, incluziune și de creștere. Cei trei piloni se întăresc – sau se pot submina – unul pe celălalt.
Unde se află Europa? Continentul este lider în materie de sustenabilitate și incluziune, arată analiza McKinsey. Performanța regiunii în ceea ce privește creșterea este mai slabă.
Ca și în Statele Unite, creșterea PIB-ului pe cap de locuitor a fost lentă în ultimele două decenii. PIB-ul pe cap de locuitor al Europei astăzi este cu 30% mai mic decât cel al Statelor Unite. Acest decalaj a avut, istoric, tendință de reducere, dar asta nu mai este valabil azi.
Creșterea lentă a PIB-ului pe cap de locuitor în Europa a urmat traiectoria altor economii avansate, la o rată anuală compusă de 1,2%, similară cu 1,1% în Statele Unite, între 2000 și 2019.
Cu toate acestea, PIB pe cap de locuitor al Europei este încă cu aproximativ 30% mai mic decât cel al Statelor Unite. 40% din acest decalaj se datorează opțiunilor conștiente de muncă diferite -de exemplu, vârste mai mici de pensionare, mai multe concedii și concedii pentru creșterea copilului.
În ceea ce privește distribuția veniturilor, câștigurile sunt mai mari în Statele Unite pentru primele nouă decile și doar 10% din europenii de la baza scării au venituri mai mari decât americanii.
Slăbiciunea tehnologică s-a insinuat în mai toate sectoarele Europei corporative
Slăbiciunea – clară și binecunoscută – Europei în domeniul tehnologiei este sursa unei provocări mari și în creștere implacabilă.
Datele arată că performanța corporativă a Europei este dezamăgitoare în ansamblu. Pentru a înțelege diferențele de performanță corporativă, raportul folosește ”Instrumentul McKinsey de performanță și analiză corporativă (CPAT)” în examinarea unui eșantion de peste 2.000 de companii din SUA și Europa cu venituri de peste 1 miliard dolari.
Între 2014 și 2019, marile companii europene au fost cu 20% mai puțin profitabile (măsurată prin rentabilitatea capitalului investit), au crescut veniturile cu 40% mai lent, au investit cu 8% mai puțin (cheltuieli de capital în raport cu stocul de capital investit) și au cheltuit cu 40% mai puțin pe cercetare și dezvoltare decât companiile de peste ocean.
Cele mai multe diferențele sunt observabile în industriile care creează tehnologie, în special TIC și farmaceutice. Împreună, aceste sectoare reprezintă 90% din decalajul ROIC, 80% din decalajul de investiții, 60% din decalajul de creștere și 75% din decalajul de cercetare și dezvoltare (tabelul de mai jos).
10 tehnologii pe care se bazează prosperitatea. Europa e lider doar la 2
Lipsa de anvergură a Europei în tehnologiile transversale pune în pericol poziția sa în aproape toate sectoarele, inclusiv în zone în care a fost multă vreme lider, precum autovehicule sau bunurile de lux.
Faptul că Europa nu a ținut pasul cu Statele Unite în primul val tehnologic centrat pe internet și software înseamnă acum că Europa se află într-o poziție slăbită în tehnologiile transversale în toate sectoarele.
Analiza McKinsey trece în revistă zece astfel de tehnologii transversale pe care se bazează performanța și prosperitatea viitoare a Europei. Europa conduce doar în două din cele zece. Vezi tabel:
Exemple relevante
Doar câteva exemple:
- în calculul cuantic, jumătate din primele zece companii tehnologice majore care investesc în această tehnologie transversală sunt în Statele Unite, 40% în China și niciuna în UE.
- în 5G, un element cheie al viitorului conectivității, China captează aproape 60% din finanțarea externă, cu Statele Unite la 27% și Europa cu 11%.
- în Inteligență Artificială, Statele Unite au capturat 40% din finanțarea externă în 2015-2020. Europa a capturat 12 la sută, iar Asia (inclusiv China) 32 la sută.
- în biotehnologie, Europa are o bază științifică puternică și un bazin robust de talente și a demonstrat în timpul pandemiei că poate inova. Cu toate acestea, investițiile în biotehnologie nu sunt cele mai înalte. În 2018-2020, Statele Unite au cheltuit 260 de miliarde de dolari, Europa 42 de miliarde de dolari și China 19 de miliarde de dolari.
Soluții de recuperare a decalajelor
Pentru a ajuta competivitatea firmelor europene, raportul McKimsey consideră că Europa ar putea reevalua 11 inițiative de politică și de reglementare.
Acestea ar putea face parte dintr-un pachet integrat care să schimbe regulile jocului pentru firmele europene: să le permită să se dezvolte, să atragă finanțare extinsă, să opereze cu o viteză mai mare și cu grade mai mari de libertate.
Multe au fost subiecte de dezbateri de lungă durată și vin cu compromisuri majore, totuși acest diagnostic sugerează revizuirea poziției actuale cu privire la acestea.
Răspunsul inițial la invazia Ucrainei arată că Europa se poate mișca rapid atunci când se confruntă cu o provocare severă. Va fi necesară o abordare similară și pentru a aborda criza de tehnologie, afirmă McKinsey.
***
