Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri la primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9) care are loc la Palatul Parlamentului că este convins că deciziile ce vor fi adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles, din vară, vor face ca solidaritatea ţărilor aliate să fie mai puternică.
Preşedintele a adăugat că ţara noastră susţine în continuare prezenţa aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, spunând că aceasta trebuie să fie unitară, coerentă şi eficientă.
Primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9) a început miercuri, la Palatul Parlamentului, unde sunt prezenţi preşedinţii Parlamentelor statelor membre ale Formatului Bucureşti, precum şi preşedintele Senatului Republicii Franceze, Gerard Larcher, preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Ali, Matti Saarelainen, director al Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride, Tomáš Valášek, directorul Carnegie Europe şi alţi oficiali de rang înalt din rândul NATO şi al statelor aliate.
La Summitul B9 participă delegaţiile Parlamentelor statelor membre ale Formatului Bucureşti: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România şi Ungaria.
Klaus Iohannis: Prezența aliată pe întreg Flancul Estic trebuie să fie unitară, coerentă și eficientă
„România susţine ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană, în deplină complementaritate. Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acţiuni şi decizii concrete, unitatea şi solidaritatea Aliaţilor, precum şi valoarea unei relaţii transatlantice solide. Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o Alianţă mai puternică, iar România va rămâne acelaşi aliat şi partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securităţii regionale şi internaţionale”, a spus Klaus Iohannis la Parlament.
Preşedintele a adăugat că ţara noastră susţine în continuare prezenţa aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, spunâng că aceasta trebuie să fie unitară, coerentă şi eficientă.
Klaus Iohannis a vorbit despre principiile Formatului Bucureşti, creat în 2015 alături de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda.
„Care poate fi, aşadar, rolul parlamentelor naţionale în cadrul acestei platforme? Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO – aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate. Totodată, parlamentelor naţionale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susţină o abordare mai ambiţioasă a securităţii şi apărării comune”, a explicat Iohannis, amintind de angajamentul României de a alocat 2 la sută din PIB, începând cu 2017, în domeniul apărării.
Liviu Dragnea: Gestionarea mediului de securitate actual necesită un sprijin parlamentar major
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a susţinut miercuri, în cadrul discursului său de la primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), că dezvoltarea mediului de securitate se face printr-o abordare cuprinzătoare, care presupune o înţelegere unitară a Formatului.
“Contribuţia noastră, a parlamentarilor, este absolut necesară, având în vedere mai ales rapiditatea cu care se modifică mediul de securitate în care trăim şi impredictibilitatea acestuia. Dezvoltarea mediului de securitate se face printr-o abordare cuprinzătoare, dar şi nuanţată. Acesta presupune o înţelegere unitară a diversităţii acestui Format. Numai aşa putem acţiona împreună în vederea menţinerii securităţii noastre, B9 nu este o formă de regionalizare a securităţii. Aşa cum a spus şi preşedintele, ea nu urmăreşte crearea de grupuri de itnerese în cadrul NATO sau UE, ci este o modalitate de a coagula contribuţia specifică a ţărilor participante şi experianţa, şi expertiza de a utiliza cât mai eficient mecanismele şi resursele aflate la dispoziţia lor. Din momentul lansării sale în 2015, Formatul a a produs rezultate pozitive, dovedindu-şi valoarea adăugată şi gradul înalt de relevanţă în cadrul mediului de securitate. Apreciez oporunitatea oferită acum de a continua dezbaterile miniştrilor de externe din formatul B9 din toamna anului trecut, precum şi a miniştrilo apărării din luna marie a acestui an”, a spus Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea a salutat dimensiunea Summitului B9 şi a spus că parlamentele, care au o legătură specifică cu cetăţenii, trebuie să joace un rol important în domeniul securităţii şi apărării.
Liderul social-democraţilor a reamintit faptul că Parlamentul român sprijină Guvernul cu privire la măsurile care privesc securitatea naţională şi reafirmă angajamentul continuării a 2% din PIB pentru Apărare.
El a mai afirmat că respectarea legislaţiai internaţionale în domeniul securităţii este o necesitate, iar violarea acesteia afectează grav echilibrul de securitate şi capacitatea noastră de a acţiona în calitate de fuzrnizori de securitate.
Liviu Dragnea a salutat angajamentul militar al SUA pentru a proteja Europa şi a spus că Summitul NATO va reprezenta ocazia de reafirmare a legăturii noastre transatlantice.
De asemenea, în discursul său a subliniat şi faptul că gestionarea mediului de securitate actual marcată de un grad înalt de predictibilitate necesită un sprijin parlamentar major.
