fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

De ”Ziua Unirii”: România se destramă social – decalajele regionale sunt tot mai grave

de Marin Pana 24.1.2018

Decalajele de dezvoltare între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană, dar decalajele dintre veniturile relative ale celor care locuiesc în aceste regiuni s-a majorat, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Mai mult, tendinţa va continua şi în următorii patru ani pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia.

Viitorul arată prost:
Polarizarea la nivel individual a beneficiilor raportate la rezultatele economice
concretizate în PIB/locuitor va fi în creşterea semnificativă exact în regiunea capitalei, unde decalajele de nivel de trai în raport cu zona înconjurătoare se vor accentua în cele mai ridicate ritmuri (-6,2% pentru regiunea Sud Muntenia şi -4,8% pentru regiunea Sud-Est, vezi tabelul).

Diferențele vor crește:
Benficiare nete în raport cu creşterea performanţelor economice
vor fi, conform proiecţiei făcute de CNP, tocmai regiunile cele mai dezvoltate ale României, respectiv Vest (+2,1% la venit salarial fără a creşte la rezultate în raport cu media naţională), Centru ( avantaj net +3,5%) şi Nord-Vest ( cu +4,8%).

Deşi vom asista la o scădere relativă a PIB/locuitor în regiunea Capitalei ( Bucureşti-Ilfov) faţă de media naţională, diminuarea veniturilor va fi una nesemnificativă (-0,1%0, ceea ce duce la constituirea celui mai mare avantaj pentru următorii patru ani din perspectiva relaţiei PIB/locuitor şi salarii (+9,8%).

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Desigur, se poate argumenta că, oricum salariile erau mult prea mici în raport cu PIB/locuitor în regiunile mai dezvoltate şi prea mari în cele rămase în urmă, dar ceea ce va conta în percepţia publică şi ca decizie la nivel individual va fi oportunitatea de a câştiga cât mai mult faţă de situaţia actuală.

Din acest punct de vedere, dincolo de deficitul de investiţii puternic accentuat la Est şi la Sud de Carpaţi ( cu excepţia Bucureştiului, dar gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă aveam şi Capitala prin centrul ţării) de lipsa unor căi de transport moderne, se pune problema la nivel uman a retribuirii unor eventuale eforturi de aducere a zonelor defavorizate mai aproape de media naţională.

Or, datele consolidate deja ca trend pe mai mulţi ani ulteriori integrării europene ( care ar fi trebuit, în teorie, să aducă fonduri substanţiale pentru dezvoltare regională) arată că nu merită efortul.

Fenomenul destrămării sociale și lipsa investițiilor publice țintite

Discrepanţele între majorarea PIB/locuitor şi reducerea relativă a câştigurilor salariale în aceleaşi patru regiuni mai puţin dezvoltate ale României faţă de media naţională se arată a fi strigătoare la cer.

Atât de strigătoare, încât s-a declanşat deja reacţia celor implicaţi, cu scăderea PIB relativ în 2021 faţă de 2014 la nivelul a trei regiuni din cele patru. Urmată de pedepsirea drastică cu reducerea încă şi mai mare a câştigului salarial mediu net.

(Citiți și: ”O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii”)

Din motive de profitabilitate prost canalizată de stat, coeziunea între provinciile istorice are de suferit iar plecarea pe piaţa unică unică europeană a muncii a celor mai capabili va amplifica discrepanţele.

Una peste alta, sunt semne statistice incontestabile că România se destramă social iar alocarea de resurse pe principiul maximizării câştigurilor ignorând polarizarea – economică sau socială – naşte monştri în absenţa unor politici guvernamentale țintite și coerente ale statului. Stat obligat „de facto” la întreprinderea rapidă şi masivă de investiţii publice în căi de comunicaţii care să creeze oportunităţi de afaceri, pentru a inversa acest trend extrem de periculos.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, lansat oficial în consultare publică

Victor Bratu

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, a fost prezentat, joi seară, în cadrul unui eveniment la care au participat preşedintele… Mai mult

Europa

Premieră: Contract ESA semnat pentru servicii de eliminare a deșeurilor spațiale – participă la operațiune și companii din România

Iulian Soare

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a semnat joi încheierea un contract de 86 de milioane de euro pentru achiziționarea unor servicii în premieră: eliminarea de pe… Mai mult

Stiri

Modificări importante la Codul Fiscal adoptate de Parlament: Consolidarea fiscală, recuperarea TVA, scutiri de impozite și suspendarea inspecției fiscale

Alexandra Pele

Parlamentul a adoptat la începutul săptămânii o serie de modificări importante la Codul Fiscal, respectiv la Codul de Procedură Fiscală. Este vorba de un proiect… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor Publice Florin Cîțu vrea să participe la ședințele de politică monetară ale BNR

Alexandra Pele

Ministrul Finanțelor Publice Florin Cîțu a anunțat joi că dorește să participe la ședințele de politică monetară ale Băncii Naționale a României (BNR), așa cum… Mai mult

Stiri

Exporturile românești în Germania au scăzut cu 18%, sub 10 mld. euro, în primele 9 luni din 2020

Adrian N Ionescu

Exporturile României în Germania au scăzut cu 18%, până la 9,8 miliarde de euro, în primele 9 luni ale anului. Totodată, diminuarea importurilor din Germania… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 7% din PIB în octombrie

Alexandra Pele

Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 74,04 miliarde de lei, echivalentul a 7,05% din PIB,… Mai mult

Stiri

Locurile pentru noii rezidenți au fost suplimentate cu peste 2.000 de posturi

Vladimir Ionescu

Cifra de şcolarizare pentru rezidențiat a fost suplimentată anul acesta cu 2.055 de locuri, pentru a-i cuprinde pe toți absolvenții admiși, adică pe cei 9.116… Mai mult