miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 ianuarie, 2011

SOFIA
SOFIA

La sfârşitul săptămânii trecute, zeci de mii de belgieni au mărşăluit pe străzile din Bruxelles, cerând formarea guvernului. După şapte luni de impas politic, circa 50.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi arăta nemulţumirea, strigând lozinici precum: “Ruşine: o ţară mare, fără guvern”. Belgia este încă divizată politic între vorbitorii de flamandă din nord şi cei de franceză din sud. Un guvern temporar se află la conducerea ţării de la alegerile din iunie 2010. Cel mai mare procent în alegeri l-a obţinut atunci partidul de centru-dreapta Noua Alianţă Flamandă (NVA), condus de Bart De Wever, care doreşte mai multă putere pentru flamanzi şi a susţinut că, în ultimă instanţă, soluţia este indepedenţa. În Portugalia, a fost anunţat rezultatul alegerilor prezidenţiale, unde, după primul tur de scrutin a fost reales în funcţie Anibal Cavaco Silva, pentru al doilea mandat. Liderul conservatorilor a obţinut 53% din voturile celor ce s-au prezentat la urne. Rivalul său, socialistul Manuel Alegre, a obţinut 20%. Participarea la vot a fost foarte scăzută, ajungând la un nivel record de 50% dintre persoanele cu drept de vot.

Luni, 24 ianuarie

Săptămâna a debutat violent, cu un atac sinucigaş cu bombă pe aeroportul din Moscova. Bilanţul atentatului a fost  35 de morţi şi peste 110 de răniţi. Preşedintee rus Dimitri Medvedev a promis că vinovaţii pentru acest atentat terorist vor fi prinşi şi pedepsiţi. Explozia a avut loc la terminalul de sosiri internaţionale al celui mai aglomerat aeroport din  Moscova, aeroportul Domodedovo. Iniţial, trei suspecţi au fost reţinuţi pentru cercetări, suspiciunile planând asupra unor persoane din regiunea Caucazului de Nord. A doua zi, Medvedev susţinea că ţara sa are nevoie de securitate aeroportuară în stil israelian. Liderul de la Kremlin i-a acuzat pe oficialii aeroportului de probleme grave de securitate şi a cerut pedepsirea celor vinovaţi, dacă se dovedeşte că a fost vorba de neglijenţă. Nicio grupare teroristă sau separatistă nu a revendicat atentatul, a doua zi. Terorismul este cea mai mare ameninţare la adresa Rusiei în prezent, a spus Dimitri Medvedev, cerând găsirea vinovaţilor şi eliminarea organizaţiilor lor. La sfârşitul săptămânii, anchetatorii ruşi au reţinut un suspect – un musulman din sudul Rusiei, fiind acuzat că s-ar fi aflat în spatele atentatului de pe aeroportul din Moscova. Anchetatorii ruşi cred că un membru al unui grup islamist din sudul Rusia ar fi pus la cale atentatul cu bombă de pe aeroport. Vitaly Razdobudko din Stavropol, din apropierea Caucazului de Nord, fie a organizat, fie a dus la bun sfârşit atacul de la aeroport, spun oficialii ruşi. Razdobudko este cercetat şi pentru că ar fi pus la cale o explozie, în 31 decembrie, la o casă din centrul Moscovei, în urma căreia o femeie a murit. Autorităţile n-au dat deocamdată mai multe date asupra anchetei.


Marţi, 25 ianuarie

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că economia globală va creşte mai repede în acest an decât ar fi de aşteptat. FMI şi-a revizuit previziunile privind creşterea economică de la 4,2% la 4,4%, dar a avertizat că refacerea economică va fi una cu două viteze, pentru căţările dezvoltate vor avea un ritm mai lent decât ţările în curs de dezvoltare. Sănătatea economică a Europei a slăbit, iar fondul pentru ajutorarea băncilor ar trebuie să crească. Ţările în curs de dezvoltare vor avea o creştere economică de 6,5% anul acesta şi o creştere similară în 2012, spun experţii Fondului, care prevăd pentru Marea Britanie, de exemplu, o creştere de doar 2%.

Miercuri, 26 ianuarie

În staţiunea elveţiană Davos, a început la mijlocul acestei săptămâni Forumul Economic Mondial din acest an, la care participă circa 2.500 de oameni de afaceri, politicieni de top şi reprezentanţi ai mediului academic din toată lumea. Printre aceştia: Bill Gates, cancelarul german Angela Merkel, Sergey Brin şi Erin Schmidt de la Google, Bill Clinton, premierul britanic David Cameron, dar şi staruri precum Bono, Peter Gabriel, Paulo Coelho şi Jose Carrera.


Deschiderea Forumului a fost făcută de preşedintele rus Dimitri Medvedev, primul şef de stat rus care participă la această reuniune economică. El a explicat că ţara sa vrea să atragăcât mai multe investiţii străine şi vrea să colaboreze economic cât mai mult cu UE. Medvedev a încercat să fructifice cât mai bine şansa pe care a avut-o de a se adresa elitei de business din întreaga lume pentru a promova programul masiv de privatizare al ţării sale. „Rusia este des criticată. Uneori, pe bună dreptate, alteori absolut pe nedrept”; a explicat Medvedev, adăugând că Rusia a fost criticată pentru lipsa de democraţie şi sistemul judiciar slab. „Aici suntem azi. Dar schimbăm multe lucruri în Rusia, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, ca şi calitatea vieţii”, a susţinut el.

A doua zi, a fost rândul preşedintelui francez să vorbească la  forum. Intervenţia lui Nicolas Sarkozy s-a referit în principal la salvarea monedei euro. Franţa şi Germania nu vor lăsa niciodată moneda euro să falimenteze, a spus Sarkozy. Preşedintele francez a mai precizat că există îngrijorări legate de viitorul euro, după împrumuturile acordate Greciei şi Irlandei. „Atât cancelarul german Markel, cât şi eu, nu vom întoarce niciodată spatele monedei euro. Nu vom abandona niciodată acest proiect”, a spus el. Cei care pariază contra euro ar trebui să aibă grijă de banii lor. „Nu vom lăsa niciodată euro să dispară sau să fie distrus”, a insistat Sarkozy, vorbind în numele ţărilor ce formează grupul G20 al ţărilor dezvoltate din lume, a cărui preşedinţie o deţine în prezent.

În cea de-a treia zi a reuniunii mondiale, ministrul francez de finanţe, a spus că fondul UE, folosit pentru împrumutarea Irlandei, ar putea fi extins. Christine Lagarde a precizat că liderii economici mondiali au discutat despre creşterea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), dacă va fi nevoie. Fondul ar putea fi utilizat şi pentru a cumpăra obligaţiuni ale statelor cu probleme, a mai spus Lagarde, în contextul îngrijorărilor că ar fi nevoie de mai mulţi bani pentru a scăpa de la faliment ţări precum Spania sau Portugalia.

Joi, 27 ianuarie

Criza politică din Irlanda continuă, după demisia guvernului, partidul afla la putere şi-a ales un nou preşedinte – fostul ministru de externe Michael Martin. Martin, care a încercat, în urmă cu o săptămână, să-l răstoarne din funcţie pe fostul preşedinte al Fianna Fain şi şef al guvenrului, Brian Cowen, a fost ales în fruntea formaţiunii politice. Martin va conduce acum partidul în campania pentru alegerile generale, stabilite pentru data de 11 martie, şi toată lumea se aşteaptă ca partidul să sufere o înfrângere istorică. Martin a declarat că ar dori să ofere Irlandei o „cale de mijloc”, pentru că sloganurile goale ale dreptei şi ale stângii politice n-au oferit niciodată soluţii oamenilor, în democraţia modernă. Săptămâna s-a încheiat cu anunţul făcut de premierul demisionar Brian Cowen, referitor la faptul că va dizolva Parlamentul marţea viitoare, după ce şi senatorii vor adopta ultima lege, parte a bugetului pe 2011, aprobată deja de camera inferioară a parlamentului, joi. Legea este necesară pentru ca Irlanda să-şi respecte angajamentul luat atunci când a primit 85 de miliarde de euro din partea UE şi FMI, anul trecut.

Vineri, 28 ianuarie

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Parlamentul german a votat extinderea misiunii militare în Afganistan cu un an, în ciuda sondajelor de opinie care arătau că măsura este extrem de nepopulară în ţară. În prezent, Germania este al treilea contributor cu trupe în Afganistan, după SUA şi Marea Britanie, având 4.860 de militari în misiunea de menţinere a păcii ISAF. Numărul militarilor germani va creşte până la 5.350 de oameni. În acelaşi timp, parlamentarii olandezi au aprobat trimiterea unei misiuni cu 545 de militari în Afganistan, pentru antrenarea poliţiei locale.

Pe de altă parte, Spania ia măsuri economice, reuşind să reformeze sistemul de pensii, după negocieri de un an cu sindicaliştii. Astfel, vârsta de pensionare a crescut de la 65 la 67 de ani. Sindicaliştii au promis să nu organizeze mişcări de protest, Spania răspunzând în acest fel investitorilor care cereau ca Madridul Spania să rezolve problema cheltuielilor publice. Angajaţii se pot pensiona la 65 de ani, dacă au lucrat cel puţin 38,5 ani. Guvernul spaniol vrea să reducă cheltuielile cu viitoarele pensii, calculându-le pe baza ultimilor 25 de ani de muncă, nu doar a ultimilor 15 ani, ca până acum.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: