România este al patrulea cel mai mare producător de cereale din UE, asigurând 9,3% din cantitatea recoltată la nivel european. Pe primul loc este Franța, cu 22,5%, urmată de Germania (14,3%) și Polonia (11,4%), potrivit unui raport realizat de Eurostat.
Mai exact, România asigură 8% din producția de grâu și 20% din cea de porumb, unde suntem al doilea cel mai mare producător din UE.
În ceea ce privește producția de legume, România nu excelează. Cei mai mari producători europeni de legume proaspete au fost Spania (24,2 % din producția recoltată în UE în 2021) și Italia (20,6%). Niciun alt stat european nu a reușit să se apropie de o producție de două cifre.
România apare însă pe harta europeană a fructelor, având cea mai mare producție din UE de prune, de 51,4%.
Majoritatea animalelor din UE sunt deținute în doar câteva state membre ale UE. Spania deținea aproximativ un sfert din populația de porci (24,3%), ovine (25,1%) și caprine (22,7%) din UE în 2021, în timp ce Grecia avea o pondere similară (24,9%) din populația de caprine a UE și Franța de 22,9% din populația bovină.
(Citiți și: ”Comisia Europeană a aprobat planul strategic din agricultură al României”)
România a avut al doilea cel mai mare număr de oi și al treilea cel mai mare număr de capre din UE.
Raportul a calculat și un indice al densității animalelor care reprezintă stocul de animale (măsurat în unități de animale) pe hectar de suprafață agricolă utilizată. Cele mai mari densități au fost înregistrate în Țările de Jos (3,4 unități pe hectar de suprafață agricolă utilizată), Malta (3,3) și Belgia (2,7).
România s-a situat pe ultima poziție din acest punct de vedere.
Producția de carne
În 2021, puțin mai mult de o cincime (22,1% sau 5,2 milioane de tone) din producția de carne de porc a UE a venit din Spania, cu o contribuție similară a Germaniei (21,2%). Celelalte state membre au avut ponderi de o singură cifră.
Cea mai mare producție de carne de pasăre a fost a fost asigurată de Polonia (19,2% din totalul UE sau 2,5 milioane de tone), în timp ce Franța (12,5%), Spania (12,3%), Germania (12,0%) și Italia (10,4%) au înregistrat fiecare cote de două cifre.
Circa o cincime din întreaga producție de carne de bovine a UE a provenit din Franța (20,9% sau 1,4 milioane de tone), ponderi relativ mari având și Germania (15,8%), Italia (11%), Spania (10,6%) și Irlanda (8,7%).
Spania a avut cea mai mare pondere din producția de carne de oaie a UE.
Valoarea adăugată
Valoarea totală a producției industriei agricole a UE (în prețuri de bază) a fost de 449,5 miliarde EUR în 2021, iar valoarea adăugată brută a fost de 189,4 miliarde de euro.
Intrările de produse care sunt utilizate (consumate) într-un proces de producție, cum ar fi îngrășămintele, pesticidele, semințele, hrana pentru animale, energia și serviciile veterinare, sunt denumite consum intermediar. Costul acestor inputuri pentru industria agricolă europeană s-au ridicat la 260,2 miliarde de euro. Diferența dintre valoarea producției și costul consumului intermediar este valoarea adăugată prin procesele de producție (în acest caz agricole).
(Citiți și: ”Industria și agricultura aterizează: top 10 sectoare cu cele mai mari scăderi”)
Între 2006 și 2021, valoarea adăugată brută în industria agricolă din UE a crescut cu 34,7% în termeni de preț curent, reflectând o creștere de 43,7% a valorii producției compensată într-o oarecare măsură de o creștere cu 51,1% a costurilor consumului intermediar.
Performanța României
Șase state membre, respectiv Lituania, Irlanda, Ungaria, Cehia, Letonia și România și-au dublat valoarea adăugată în industriile agricole între 2006 și 2021.
În 2021, valoarea adăugată din industria agricolă a UE a fost echivalentă cu 1,3% din produsul intern brut (PIB).
Raportul dintre valoarea adăugată a industriei agricole și PIB în 2021 a fost semnificativ mai mare în România (4,2%), Bulgaria (3,5%) și Grecia (3,3%) decât în oricare dintre celelalte state membre ale UE.
Pe de altă parte, România se află pe primul loc din perspectiva scăderii ponderii agriculturii în PIB în intervalul 2006-2021, de 2,8 puncte procentuale.
Producția de alimente și băuturi: România, pe hartă doar la capitolul producție de bere
Consecințele
În 2021, mai mult de două treimi (68,8%) din comerțul total al UE cu produse agricole, pescărești și procesate a fost între statele membre ale UE (denumit și comerț intra-UE), reflectând, parțial, natura perisabilă a unor produse.
Cele mai mari excedente comerciale intra-UE în 2021 pentru produsele agricole, pescărești și procesate au fost înregistrate de Țările de Jos (35 de miliarde de euro) și Spania (16,5 miliarde de euro); excedentul mare pentru Țările de Jos reflectă și faptul că mărfurile importate din întreaga lume sunt reexportate în alte state membre ale UE.
În schimb, Franța (6,9 miliarde de euro) și în special Germania (22,8 miliarde de euro) au înregistrat cele mai mari deficite comerciale intra-UE pentru produsele agricole, pescărești și procesate.
România s-a clasat pe locul patru la deficit, deși în extra-UE avem un excedent de 2,3 miliarde.
***
Un răspuns
AGRICULTURA si TARANUL roman chinuit de o istorie intreaga au fost lasati
sa fie salvati de mila lui Dumnezeu si a U.E, deoarece cercetarea stiintifica, industria autohtona de utilaje agricole si sistemul de irigatii a fost distruse fara ca sa raspunda cineva. Asa zisele programe de dezvoltare (submediocre) si ajutorare financiare (subventionare) dispuse de politica interna a tarii n-au reusit decat sa realizeze “praduirea” fondurile financiare alocate si sa demonstreze nimic altceva decat importanta “frectiei la piciorul de lemn sau influienta razelor de luna asupra galosilor de guma” in conditiile in care si industria alimentara romaneasca a fost falimentata din lipsa de politici si strategii nationale adecvate.
Asociatiile agricole existente in domeniul agrar (cu sau fara personalitate juridica) au realizat acumulari nejustificabile (sume in conturi, bunuri mobile si imobile) din terenurile nerevendicate si de la taranii carora le lucreaza pamantul in “arenda” si pe care in realitate ii deposedeaza in mod abuziv, motivand existenta secetei sau a calamitatilor, atat de subventiile acordate de catre stat pentru suprafetele in cauza cat si de recoltele obtinute pe terenurile respective.
Se procedeaza in mod “salbatic” sau “haiducesc” deoarece se ignora orice randuiala europeana in detrimentul celor ce detin terenuri agricole si sunt neputiinciosi.
Asa s-a ajuns ca in majoritatea zonelor rurale ale Romaniei sa se instaleze fara nici o rezistenta politica, civica sau populara “feudele primarilor”.
Potentialul agricol al Romaniei este valorificat in proportie de cel mult 40%. In acest domeniu ne situam ca natiune pe primul loc in UE la, suprafete arabile nelucrate (desi de-a lungul istoriei poporul roman a supravetuit datorita harniciei si intr-o anumita perioada istorica a fost granarul Europei) si la detinerea de atelaje pentru lucrat pamintul cu tractiune animala (BALIGOASA).
Circuitul economic al produselor agricole si alimentare in Romania este “manageriat,” in detrimentul statului si al cetatenului onest de cei ce apartin unor mafii sustinute de clasa politica care nu mai pot fi destructurate;
Situatia economico – sociala dezastroasa creata de politruci si guvernanti poporului roman in cei 33 ani trecuti de la evenimentele din decembrie 1989, in urma actiunilor de privatizare in cadrul “procesului de tranzitie”?, trebuie analizata, de catre reprezentantii responsabili ai societatii romanesti, loaiali si credinciosi binelui societatii, alaturi de experti, factori competenti si abilitati din punct de vedere legal si moral, luand la verifiecare fiecare caz in parte. In functie de concluziile rezultate sa se dispuna, conform bunelor practici si experiente pozitive din tarile UE, nationalizarea obiectivelor economice privatizate abuziv din punct de vedere al interesului public, pedepsirea celor care se fac vinovati de instrainare nejustificata si recuperarea pagubelor create.
Guvernarile postcomuniste, n-au intreprins programe ori strategii valoroase pentru progresul economico-social al Romaniei, acestea au constituit in majoritatea cazurilor „bolovani” legati de gitul natiunii pe care au afundat-o într-o mocirla de nedescris a incompetentei si imoralitatii. Romania dupa 1989, a fost condusa numai de GROPARI, nici daca era dominata de anarhie sau se afla in razboi cu toate statele lumii nu putea realiza o asemenea contraperformanta de regres economico-social.