Scumpirea gazelor naturale, cu care se produc îngrășămintele chimice, induce noi șocuri pe această piață, ca și în activitatea fermierilor. Importurile au crescut cu 34% în lipsa producției interne și s-au scumpit de 3 ori, iar fermierii spun că se confruntă cu o situație dramatică în absența măsurilor guvernamentale.
Situația are loc pe fondul creșterii drastice a prețului la gaze, care a dus la închiderea temporară a celui mai mare producător de îngrășăminte, Azomureș, care, presat de costurile de producție, a devenit importator.
În primele 5 luni ale anului, importurile au crescut până la mai mult de 1,28 milioane de tone, de la 0,957 milioane în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Îngrășămintele cele mai căutate (cele azotate, pe care le poate produce Azomureș Tg. Mureș) s-au scumpit de 2,99 ori, până la o medie de 658 euro / tonă. Media ascunde prețuri mari, cum sunt cele ale ureei, care sunt și foarte volatile, între 3.500 și 5.500 lei pe tonă (715 – 1120 euro / t), potrivit datelor Azomureș.
„Din vara anului 2021, când prețul gazului a început să crească, prețurile la îngrășăminte au crescut de 2-3 ori, în funcție de produs, în timp ce prețul gazului a crescut de peste 10-15 ori (de la 20-25 euro până la 250-300 euro/MWh”, a răspuns Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș, la întrebările CursDeGuvernare.
Prețul gazelor răstoarnă ierarhia exportatorilor către România
Războiul Rusiei în Ucraina răstoarnă ierarhia țărilor exportatoare de îngrășăminte în România. Ponderea tradițional mare a Rusiei se prăbușește și avansează alte țări care au avantajul gazelor mai ieftine și / sau al altor surse decât cele rusești.
„În mod tradițional, Bulgaria, Rusia, Austria și Egipt au deținut cea mai mare pondere a importurilor în România, pe locul doi cu o serie de producători regionali din Ungaria, Slovacia și Ucraina”, spune Ovidiu Maior.
Rusia mai avea aproape 25% cotă de piață în importurile românești de îngrășăminte din Trimestrul 1, dar a scăzut spre 2%, de când au fost puse în aplicare sancțiunile europene.
Criza gazelor și sancțiunile impuse producătorilor ruși (începând cu luna martie) au dus la creșterea ponderii unor producători din Egipt, Turcia, Turkmenistan și Azerbaidjan, potrivit sursei citate.
Importurile românești din Egipt au crescut de peste 2,4 ori, până la aproape 123.700 de tone în primele 5 luni din 2022, față de aceeași perioadă din 2021, potrivit datelor INS.
Producătorii din Turkmenistan au exportat cu aproape 29% mai mult și exporturile din Azerbaidjan au crescut.
Cei de la care importăm au și ei probleme cu gazele. Dar s-au descurcat
Surprinde Polonia, care a intrat în Top 10 cu peste 34.200 de tone exportate în România, în primele 5 luni din 2022, după o creștere de peste 47% față de aceeași perioadă din 2021.
Polonia importă gazele naturale, dar și le-a asigurat. Polonia importă și petrolul necesar și are capacități de prelucrare mai mari și mai performante decât ale României.
Și Grecia este mare importatoare de gaze, dar și exportatoare de îngrășăminte, nu neapărat din producția proprie. Importurile românești au crescut cu 67%.
Importurile de îngrășăminte din Italia au crescut cu 134%, efect al economiei performante, căci, de asemeni nu este producătoare de gaze.
Probabil că, acum, Bulgaria este deja detronată din vârful clasamentului, pentru că Rusia i-a tăiat gazele. „Bulgarii au fost încă activi până în iunie, dar apoi, din cauza mentenanței planificate și a creșterii costului gazului în Bulgaria, aceștia au lipsit în mare parte în ultimele luni”, spune Ovidiu Maior.
Probabil că și Austria va cădea pe un loc inferior.
Alte țări mari exportatoare în România, precum Maroc, Ungaria sau Slovacia și-au diminuat livrările cu peste 69%, respectiv 11% și 3,7%, până la 45.500 t, respectiv 70.525 t și 34.193 t.
Poate că nu e de mirare, însă, că datele INS spun că România a importat din 33.700 de tone din China, căci China este peste tot și nu putea China lipsi nici din topul exporturilor de îngrășăminte spre România.
China nu este, însă, o sursă stabilă. Cantitatea importată în 2022 a fost realizată în doar două din cele 5 luni analizate și este de 300 de ori mai mare decât ce s-a importat de acolo în tot anul trecut.
Cei mai activi importatori
Importatorii iau cât pot și de unde pot, din peste 52 de țări și uneori fie și numai câteva sute sau mii de tone: din Israel – 400 t, din Irlanda, 650 t.
Cei mai activi importatori sunt Azomureș (care face parte din Grupul Ameropa), Ameropa Grains, Afer (Agropolychim) și Azochim, precum și unii comercianți regionali precum Keytrade, Toros România și Tracia Trading, potrivit reprezentantului Azomureș.
„Doi furnizori ruși – Eurochem și Phosagro – par să fie încă activi, dar cu proprietarii / fondatorii lor considerați sub sancțiunile UE, activitatea lor este redusă în comparație cu nivelurile din trecut”, adaugă Ovidiu Maior.
Prețurile cresc mult și dezordonat
Tendința incontrolabilă a scumpirii gazelor a făcut ca prețurile la îngrășăminte să fie „mai volatile decât oricând, modificându-se uneori cu 50% în creștere/scădere în câteva săptămâni, ca reacție la noile informații care apar în arena politică a UE”, spune Ovidiu Maior.
Mai mult, nu este suficientă creșterea importurilor de îngrășăminte, de aproape 324.700 de tone în primele 5 luni ale anului față de 5 luni 2021.
„Nu a acoperit lipsa producției interne, care a fost de aproximativ 700.000 tone în prima jumătate din 2021 și a scăzut la 130.000 tone în prima jumătate 2022, din cauza situației gazului din România”, conform reprezentantului Azomureș.
(Citește și: „O criză globală a îngrășămintelor amenință să țină prețurile alimentelor sus”)
Astfel că, deși seceta va diminua (probabil) cererea de îngrășăminte, „fără producția internă, deficitul de aprovizionare față de anii precedenți ar putea lăsa fermierii în continuare fără îngrășăminte, deoarece am observat o scădere a ofertei în prima jumătate a anului, in ciuda contextul favorabil dat de prețul ridicat al cerealelor”, spune Ovidiu Maior.
La sfârșitul lunii iunie, Azomureș și-a oprit producția, a doua oară, după ce încercase reluarea în primăvară. România nu a pus în aplicare schema de ajutor pentru industriile energo-intensive, deși are la dispoziție cadrul legal european.
Așa cum s-a văzut, compania funcționează acum ca importator, beneficiind de apartenența la un grup care se ocupă și cu exportul de cereale românești.
„Șoc după șoc” pentru fermieri
„Am trecut din șoc în șoc, după pandemie – războiul, iar guvernul tot nu răspunde la probleme măcar cu măsuri de avarie, căci oricum nu are o strategie privind îngrășămintele, care nu se mai produc în țară și se scumpesc, deși România are gazele naturale folosite ca materie primă”, a declarat Daniel Radu, vicepreședintele Asociației Forța Fermierilor, pentru CursDeGuvernare.
Fermierii spun că se confruntă și cu comportamentul speculativ al vânzătorilor.
„Pentru Fermieri, situația este foarte dramatică. Trebuie să importăm și adeseori vânzătorii ne forțează mâna, spunând că sunt ultimele cantități din depozite ca să plătim mai mult, deși au stocuri”, explică Daniel Radu.
Fermierul citat consideră, nici mai mult nici mai puțin că „este foarte dăunător să nu avem în țară nici o capacitate de producție activă, deși avem resurse de gaze mai mari decât țările de unde importăm îngrășăminte. La prețul gazelor se adaugă logistica, asigurările, care sunt tot mai scumpe”.
***
