Catedrala Naţională, unul dintre marile proiecte ale României, este sfinţită duminică, deși nu este gata, în contextul celebrării a 100 ani de la Marea Unire din 1918.
La ceremonia de sfințire a Catedralei Naţionale organizate duminică sunt aşteptaţi 2.000 de oficiali și mii de credincioși.
(Citiți și: Programul evenimentelor care marchează sfințirea Catedralei Naționale. Patriarhii Bartolomeu şi Daniel, primiți la Palatul Cotroceni)
Catedrala Națională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni.
Patriarhul Daniel a oficiat, sâmbătă seară, împreună cu alţi ierarhi, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej, informează Digi24, a fost aşezată sub Sfânta Masă a Altarului catedralei lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.
Listele au fost puse la dispoziţia Patriarhiei Române de către Ministerul Apărării Naţionale.
Catedrala Națională este gata în proporţie de 96%, la „roşu”.
Are 120 de metri înălţime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului.
La construcţia fundaţiei au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5.000 de tone de armătură.
Are opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la cota -16 metri, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.
Pot intra la slujbe 5.000 de persoane.
Potrivit basilica.ro, ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne.
Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, dar imediat după Marea Unire, Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul.
Regele Carol I hotăra să aloce cinci milioane de lei aur, care reprezentau aproximativ 5% din bugetul ţării.
După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii), care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
50 de ani mai târziu, în 1996, Guvernul Nicolae Vacaroiu alocă primii bani publici pentru viitoarea catedrală: 200 de milioane de lei vechi pentru studiile de fezabilitate și proiecte tehnice.
În 1999, Guvernul Radu Vasile stabilește prin HG amplasamentul catedralei și mai alocă 540 de milioane de lei vechi pentru alte studii iar Consiliul General al Municipiului București transferă 25.000 mp în proprietatea BOR. Patriarhul Teoctist sfinţește o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfințise anterior și Patriarhul Miron Cristea.
În 2001, Guvernul Adrian Năstase alocă opt miliarde lei vechi pentru construcție.
În 2003, CGMB și RAAPPS transferă în administrarea Patriarhiei alte 52.000 mp și un imobil din Parcul Carol pentru un alt amplasament al Catedralei Mântuirii Neamului.
În 2004, 13.000 mp din Parcul Carol trec prin Legea 441 în proprietatea BOR, iar 38.000 mp în folosință gratuită, dar fără să schimbe destinația de parc public. Spre sfârșitul anului, Guvernul Tăriceanu schimbă a treia oară amplasamentul construcției și oferă Bisericii 110.000 mp lângă Palatul Parlamentului.
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
2010 e anul organizării șantierului, iar lucrările efective încep în 2011. În iulie 2013 construcția era la cota 0.
În noiembrie 2018, cheltuielile declarate de BOR sunt de 110 milioane de euro cu TVA, din care 75% bani publici.
Termenul de mântuire are sens de izbăvire sau eliberare, deoarece după anul 1918 denumirea avea înțelesul de eliberare a românilor de sub stăpâniri străine.
Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc din data de 11 februarie 2016 a echivalat denumirea Catedrala Mântuirii Neamului cu denumirea Catedrala Naţională, nume similar cu cel al Catedralei noi National Cathedral (1990) din Washington, explică basilica.ro.
