De ce trebuie publicate pe internet hotărârile judecătoreşti : cazul Burlan-Vântu - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

De ce trebuie publicate pe internet hotărârile judecătoreşti : cazul Burlan-Vântu

6 aprilie, 2011

Nu este suficient ca un judecător să pronunţe o hotărâre, mai trebuie şi ca respectiva hotărâre să fie adusă imediat la cunoştinţa publicului, altmiteri se poate prezuma că Justiţia nu a tranşat şi procesul a rămas în coadă de peşte mort. Nimic nu este mai periculos pentru un stat de drept ca o Justiţie ce îşi ţine ascunse hotărârile.

De ce trebuie însă publicate pe internet toate hotărârile instanţelor? Pentru ca actul de Justiţie să fie transparent şi temeinicia deciziilor să suporte verificarea publică. Cazul judecătoarei Elena Burlan, care a decis pe 22 martie 2011 recuzarea judecătoarei Camelia Bogdan în dosarul în care Vântu era acuzat de favorizarea infractorului fugar Nicolae Popa este suficientă dovadă a necesităţii publicării integrale şi imediate a deciziilor instanţelor.

Între 22 martie 2011 şi 4 aprilie 2011 nu s-a ştiut nimic precis despre motivele care au determinat-o pe judecătoarea Elena Burlan să o îndepărteze pe judecătoarea Camelia Bogdan pe motiv de incompatibilitate.


Pe 4 aprilie, seara, presa a aflat că a apărut motivarea. Opinia publică cu oarece competenţe juridice a luat foc, deoarece în motivare scria că modul în judecătoarea Camelia Bogdan i-a respins inculpatului Ţurcanu – complicele lui Vântu – cererea de a părăsi ţara „poate conduce la concluzia că judecătorul nu este imparţial , că şi-a format deja o părere cu privire la vinovăţia acestuia, iar inculpatul nu are parte de un proces echitabil”.

Mai mult, judecătoarea Burlan a considerat că judecătoarea Camelia Bogdan a condus procesul cu „celeritate nejustificată” (în treacăt fie spus, legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor permite judecătorilor să fixeze termene de pe zi pe alta: Art. 132 indice 1. – Pentru judecarea procesului, instanţa, ţinând seama de împrejurări, fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta. Când consideră necesar, instanţa va putea fixa şi termene mai îndelungate”).

Judecătoarea Camelia Bogdan fixa termene de pe o săptămână pe alta, lucru care, în viziunea judecătoarei Burlan „poate crea de asemenea confuzii în rândul justiţiabililor, atât cu privire la imparţialitatea judecătorului dar şi la dreptul său la un proces echitabil”. Pentru judecătoarea Burlan, termenele fixate de pe o săptămână pe alta sunt „o perioada prea scurtă de timp”! Dacă pseudo-argumentaţia nu ar fi servit ca motivare pentru îndepărtarea din complet a judecătoarei Bogdan, ar fi de râs, din păcate însă e de plâns.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a sesizat imediat, chiar pe 4 aprilie, Inspecţia Judiciară a CSM pentru a o cerceta pe judecătoarea Burlan sub aspectul nerespectării normelor de procedură cu gravă neglijenţă: „…magistratul [Burlan] a reţinut un caz de incompatibilitate neprevăzut de dispoziţiile Codului de procedură penală. Astfel, a admis cererea de recuzare formulată de inculpatul Ţurcan Octavian faţă de judecătorul fondului, extinzând cazurile de incompatibilitate expres prevăzute de Codul de procedură penală” (Comunicatul Parchetului General).


După ştiinţa mea, blogosfera şi portalul Hotnews au reacţionat imediat la aflarea deciziei judecătoarei Burlan şi a informaţiei că procurorul general a sesizat CSM-ul. Comunicatul Parchetului a fost cunoscut publicului la ora 17.26 (site-ul Realitatea.net), şi imediat s-au înregistrat primele reacţii, în aceasta ordine: blogul Politeia (comentariu la ora 17:50), ancheteonline.ro (articol la 18:46), portalul Hotnews (articol la ora 19:19). A doua zi, pe data de 5 aprilie, au început să apară şi articolele de fond în blogosferă, în presa centrală şi locală, articole care comentau in extenso decizia judecătoarei Burlan. Şi în presa de astăzi sunt astfel de articole.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Reacţia rapidă a opiniei publice care dublează reacţia Parchetului General a creat o salutară mediatizare a deciziei judecătoarei Elena Burlan, lucru care arată că societatea civilă poate exercita o salutară presiune în vederea transparentizării unei Justiţii care de 20 de ani s-a obişnuit să funcţioneze într-un mod opac şi (prea adese) părtinitor cu unii dintre inculpaţi.

Pentru ca independenţa Justiţiei să fie reală şi dublată de imparţialitate, Justiţia trebuie să suporte proba transparenţei totale prin publicarea integrală şi imediată a deciziilor instanţelor. Cazul Burlan-Vântu o dovedeşte cu prisosinţă.

citește și

lasă un comentariu

7 răspunsuri

  1. Rectific, a e vorba de art.47, alineatul 2:

    „Art. 47. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza„.

    Judecatoarea Burlan a spus ca se poate presupune ca modul cum a administrat probatoriul Elena Bogdan poate fi considerat ca fiind o ante-pronuntare. Ceea ce e evident o aberatie.

  2. Pingback: polimedia.us/fain/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

7 răspunsuri

  1. Rectific, a e vorba de art.47, alineatul 2:

    „Art. 47. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza„.

    Judecatoarea Burlan a spus ca se poate presupune ca modul cum a administrat probatoriul Elena Bogdan poate fi considerat ca fiind o ante-pronuntare. Ceea ce e evident o aberatie.

  2. Pingback: polimedia.us/fain/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr