In raportul sau bianual, Trezoreria SUA a lansat o critica la adresa modelului economic german, aceasta fiind acuzat ca excedentul sau de cont curent nu favorizeaza cresterea economica in zona euro.
„Ritmul anemic de creștere a cererii interne și dependența de exporturi a Germaniei au împiedicat reechilibrarea într-un moment în care multe alte țări din zona euro au fost puse sub o presiune severă pentru reducerea cererii și comprimării importurilor pentru a se promova ajustarea. Rezultatul net a fost o tendinţă deflaționistă pentru zona euro, cât și pentru economia mondială.” a spus Trezoreria Statelor Unite ale Americii.
In sustinerea criticii lansate de Trezoreria SUA vine si FMI care cere Germaniei sa ia in considerare si evolutiile globale atunci cand isi formeaza politicile economice si ii recomanda sa isi echilibreze economia prin stimularea cererii interne, prin cresteri salariale si investitii.
Replica Germaniei a fost dura si aceasta sustine ca nivelul exporturilor este datorat competitivitatii economice, un lucru bun ce nu are de ce sa il schimbe, iar despre cresterile salariale si stimularea cererii, oficialii germani sustin ca s-au facut eforturi in urma carora deja se simt rezultatele. Purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Stefan Rouenhoff, a declarat ca de anul viitor cresterea va fi generata de cererea interna.
Scoaterea pe tapet a acestei povesti, care nu este nicidecum recenta, se realizeaza intr-un context extrem de interesant si intr-un moment tensionat. Cancelarul Merkel incearca sa isi formeze o coalitie de guvernare, poarta negocieri dure cu social – democratii care, printre altele, cer majorari salariale – stabilirea unui salariu minim legal de 8,5 euro pe ora – si o majorare a investitiilor publice care au scazut ca pondere din PIB in ultimul deceniu. Iata ce coincidenta, atat FMI cat si Trezoreria SUA sustin aceleasi masuri, numai ca la un nivel mai general.
Un alt tablou il vizeaza pe Snowden care este dispus sa dea declaratii in cadrul anchetei cu privire la interceptarea telefonului Angelei Merkel.
Totusi lucrurile sunt serioase iar impactul politicilor economice decise de germani este profund conectat la evolutiile zonei euro si ale Uniunii in ansamblul sau. Intr-o zona comerciala deschisa legatura dintre surplusul unei tari si deficitul alteia este complexa.
In cele ce urmeaza sunt mai multe aspecte ce merita o atentie deosebita
- Exporturile Germaniei in anul 2012 au insumat 188 miliarde de euro, iar 69% dintre aceste exporturi au mers catre statele europene. Acest fapt a facut posibil ca excedentul sau nominal de cont current pe anul 2012 sa fie mai mare decat al Chinei. Economia Germaniei, sau cresterea ei, este dependenta de exporturi, lucru ce a impiedicat reechilibrarea in zona euro, statele fiind sub presiunea diminuarii cererii si a comprimarii importurilor, generand astfel o tendinta deflationista si o exacerbare a somajului in special in randul tinerilor. Cresterea puternica a cererii in zonele cu surplus ar ajuta la eliminarea dezechilibrelor din zona euro. Iata ce vrea de fapt SUA si FMI sa reliefeze.
- Tacerea Comisiei Europene cu privire la deficitul de cont curent mai mare de 4% din PIB – In cadrul Uniunii exista un instrument de dezechilibru macroeconomic. In cazul unui deficit de cont curent mai mare de 4% din PIB se poate declansa o alerta, urmata de o analiza a Comisiei si de recomandari politice. In caz de nerespectare se poate lasa cu sanctiuni, la fel si in cazul in care surplusul depaseste 6% din PIB, varianta foarte putin reliefata la nivel European comparativ cu discutia privind deficitele. In 2012 surplusul de cont curent al Germaniei a depasit pragul de 6%, unii spun ca este 6.1%, altii de 7% din PIB. Oricare dintre aceste 2 variante arata ca exista un surplus, situatie trecuta cu vederea de oficialii europeni care nu au vrut sa supere “motorul Europei”. Dar in atare conditii este intr-adevar motorul Europei, sau doar motorul propriei economii, mergand pe valul de oportunitate deschis de criza economica?
- Recuperarea este fragila iar povara ajustarii revine statelor debitoare. Mesajul transmis Germaniei este evident – o cerere interna ar ajuta procesul de recuperare din statele mai slabe. Un surplus mare al balantei comerciale este un semn al unei economii distorsionate, iar lectia Japoniei ne arata ca nu este un semn chiar foarte bun.
Iarasi ne intrebam : De ce este importanta politica Germaniei?
Pentru ca de aceasta politica depinde redresarea zonei euro. In continuarea lantului slabiciunilor, perspectivele de crestere economica pentru Europa sunt dependente de sanatatea si stabilitatea din aceasta regiune.
Chiar ascultand criticile adresate modelului german bazat pe exporturi, nu putem sa nu admitem ca acest model de crestere economica, avand la baza exporturile, se profileaza ca fiind cel mai potrivit pentru Romania, in contextul in care consumul intern este rigid, plafonat pe o panta descrescatoare si investitiile statului sunt cvasiblocate prin nivelul deficitului de cont curent impus de Tratatul Fiscal European.
***
Adrian Marius Dobre este Secretar general al Institutului Social Democrat ”Ovidiu Șincai” și vicepreședinte al Camerei de Comerț România-Marea Britanie
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
1.Analiza este interesanta si corecta, iar replica data de Germania privind statutul sau de tara „competitiva”, se afla inafara oricarei „replici”, de raspuns.
Fara a aborda (in extensie) problematica competitivitatii, trebuie aratat, ca nu excedentul de cont curent (si capacitatea de a exporta)a Germaniei impiedica cresterea economica in zona Euro, ci lipsa de competitivitate economica a tarilor PIGS, care le impiedica sa se extinda pe alte piete decit UE.Fara competitivitatea si capacitatea industriala a Germaniei, insasi UE ar fi in pericol de dezintegrare economica.
In momentul in care propria piata este dominata la exporturi de o Germanie competitiva, solutia este intrarea si pe alte piete, de exemplu ale BRIC, formata din tari unde concurenta germana nu afecteaza exporturile lor.
Avind o competitivitate economica redusa, atit tarile foste comuniste cit si cele foste dictaturi militare nu mai pot recupera handicapul industrial in urma a 50 de ani de comunism si 30 de ani de dictatura militara, fara proiecte speciale de crestere a competitivitatii economice nationale.Este adevarat, ca pina existau banii cu „buletinul”, ele nici nu trebuiau sa se gindeasca la criza si competitivitate economica nationala.
Modalitatile tehnice de constructie a competitivitatii economice sint total necunoscute in UE, lipsind insasi idea de a actiona in directia cresterii acesteia,lipsind incercarile de a fi studiata in profunzime si construite proiecte in acest sens.O tara ca SUA, poate da indicatii si sugestii oricit de aiuritoare, deoarece competitivitatea sa este multipla si nu este nevoita sa reflecteze asupra acesteia.Cu atit mai putin poate sa inteleaga ca atuul UE este Germania, dupa cum atuul Germaniei este insasi competitivitatea sa industriala, exprimata economic prin capacitatea mare de export, ca producator de PIB.
2.In optimismul sau, autorul indica, ca exporturile sa devina politica economica a Romaniei.Pentru ca „modelul economic (german) bazat pe exporturi sa devina posibil si in Romania, este nevoie mai intai, ca si competitivtatea economica a Germaniei sa fie „construita” in Romania, pe baza unui proiect de „reconstructie economica si industriala”. Din pacate, o initiativa guvernamentala in acest sens, inca se lasa asteptata.
Principalul atu al Germaniei este euro, mult mai mic, in cazul Germaniei, decat DM! Pentru celelalte tari europene, euro este mult mai puternic decat fostele monede. Aceste tari, pentru a contracara puternica economie germana, isi devalorizau permanent monedele si ramaneau competitive. Acest lucru nu mai este valabil acum, in „plasa” euro. Acest lucru va ramane valabil atat timp cat va exista euro, pe cale de consecinta asta inseamna ca zilele euro sunt numarate!