Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

De ce la polonezi şi unguri se poate, iar la noi nu? Producția industrială a intrat pe trend negativ

de Marin Pana , 19.6.2019

Producţia industrială a României a intrat pe un trend descrescător în ultimele trei luni şi a revenit în luna aprilie în domeniul negativ, unde părea că intrase conjunctural în prima lună a anului.

Rezultatul mediu pe ultimele şase luni a rămas uşor pozitiv dar mult în urma principalelor ţări din fostul bloc estic ce ne provoacă mari deficite în schimburile bilaterale, Polonia şi Ungaria.

În mod evident, marile economii occidentale care se constituie în primii trei parteneri comerciali ai României, în ordine Germania, Italia şi Franţa, se confruntă cu probleme pe segmentul producţiei industriale, cea mai afectată fiind chiar locomotiva europeană, Germania. Aflată într-o tentativă de revenire epuizată în luna februarie, aceasta a început să piardă din nou teren în raport cu rezultatele din urmă cu 12 luni.

Deşi cu performanţe ceva mai bune ( parţial ca urmare a efectului de bază dat de referinţa mai slabă din aceleaşi luni ale anului precedent), Italia şi Franţa au rămas şi ele pe minus ca medie a ultimelor şase luni. Or, în orice economie, sectorul industrial dă tonul pentru creşterea economică.

Misterioasele ”stocuri” din creșterea economică românească

La noi, deşi producţia industrială a consemnat un firav +1,1% pe primele trei luni ale anului în curs ( +1,2% este media pe ultimele şase luni, salvată de valoarea mai ridicată din noiembrie 2018), a fost anunţat un avans al PIB de 5%, din care doar 4% reprezintă contribuţia industriei (nu e o glumă, influenţa acestei ramuri pe creşterea economică prezentată oficial a fost de 0,2 puncte procentuale).

Iar 2,4 puncte procentuale, adică de 12 ori mai mult sau aproape jumătate din creşterea PIB, ar veni în România din partea unor stocuri nedefinite şi a căror sursă rămâne misterioasă. Desigur, se va spune că ne-am sincronizat ciclul economic cu marile economii occidentale şi că, fiind integraţi în lanţurile de producţie internaţionale, nu puteam face excepţie.

Însă dificultăţile unora par a nu afecta rezultatele altora, care văd în această minicriză a producţiei industriale o oportunitate pentru a se devolta rapid. Unii care vin din acelaşi bloc estic ca şi noi, care vor şi ei să recupereze cât mai rapid decalajele faţă de Occident. Cu acelaşi regim valutar şi neconstrânşi de politica monetară unică pe o care o pot invoca ţările din sudul Zonei Euro.

Este vorba despre colegele noastre din fostul CAER, Polonia şi Ungaria, care,  minune, în loc să se sincronizeze cu evoluţiile din marile economii din Vest s-au găsit să accelereze producţia industrială la un ritm de aproape şase procente ca medie pe ultimele şase luni. Adică de cinci ori mai mult decât noi.

De ce pot ei şi nu putem noi, rămâne să studieze echipe complexe de specialişti. Cu bănuiala că începe să se vadă tot mai clar lipsa de investiţii în sectorul productiv din România. Retehnologizarea (permanentă), creşterea competitivităţii (nu în timp, faţă de sine, ci faţă de ceilalţi) şi avansul productivităţii muncii ( +6,2% pe 2017, +3,1% pe 2018 şi doar +1,1% pe T1 2019) nu sunt mofturi teoretice ci necesităţi stringente.

Mai rămâne să ne mirăm, imediat ce vor fi anunţate datele din comerţul exterior pe 2019, de ce avem noi deficite de până la 7,5% din PIB ( deocamdată, pe 2018) pe partea de schimburi externe de mărfuri, cu grade de acoperire ( importuri din exporturile realizate pe aceeaşi destinaţie) de cam 50% şi cu Polonia şi cu Ungaria.

Aşadar, vom consemna iar un deficit extern de ordinul a cinci – şase miliarde de euro doar cu aceste două ţări. Nu cu China şi nici cu vreo mare economie superdezvoltată.

Aici avem indiciul-cheie al rezultatului negativ, care se duce spre -5%, al deficitul contului curent al României, în timp ce Polonia şi Ungaria au excedente menite să consolideze dezvoltarea sustenabilă şi monedele lor naţionale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.6.2019

2 comentarii

  1. Caliman Eugen
    21.6.2019, 10:32 am

    1.De ce atita mirare si surprindere fata de CRESTEREA INDUSTRIALA a Poloniei si Ungariei, tari care au Proiecte de reindustrializare inca din 1992: “proiectul Balcerowicz” (Polonia) si “proiectul Orban” (Ungaria)?Victor Orban umbla personal sa convinga investitorii industriali sa investeasca in Ungaria, astfel ca in 2018 Mercedes investeste un miliard de Euro intr-o uzina auto!
    Singurul proiect de “reindustrializarea” al Romaniei este lansat de Stinga politica: “Proiectul economic al cresterii salariilor si drepturilor sociale”, preluind pe cel al Dreptei politice din 2008 de aceeasi factura, de la “liberali”!Cu un indice de competitivitate economica 74, singurii investitori sint supermarketurile straine si cumparatorii straini de teren agricol.Mai avem putin si pamintul agricol devine instrainat, creind conditii ideale pentru colonia agricola Romania, capsunarii nemaifiind nevoiti sa plece de acasa!
    2.Daca vorbesti cumva de un proiect de reindustrializare, partidele politice nu pricep nimic ori se fac ca nu aud, iar publicatiilor economice nu inteleg ce vrei, de parca ai vorbi intr-o limba disparuta…
    Intradevar, pentru Romania limba in care se poate intelege si construi un proiect national de reindustrializare, este o limba aflata in curs de “aparitie”, sugerata de economistii ca Daniel Daianu (Încotro se indreapta tarile postcomuniste?” sau cursul de “Economie institutionala” al prof. Cosmin Marinescu (ASE Bucuresti).In rest, nimic!Ce s-a facut in Coreea de Sud, Malaezia sau alte tari asiatice care s-au industrializat intr-o generatie (desi erau tari feudale) nu se cunoaste si nu intereseaza elita sau publicatiile din domeniul economic.Toata lumea se afla in “competitia constatarilor” si nimeni in cea a solutiilor programatice economice nationale…
    P.S.
    A auzit cineva de un proiect de reindustrializare al noilor partide: USR, PLUS, PMP,ProRomania, etc. si eu sint singurul care n-a aflat?De fapt, daca au un (extraordinar) “proiect politic”, la ce le mai trebuie si un proiect economic?Ajung bine mersi functionari in UE, parlamentari sau membri in Consilii de Administratie si fara proiecte de reindustrializare…
    Caliman I. Eugen – consultant dezvoltare economica.

    • Gică Contra
      22.6.2019, 6:38 pm

      Foarte frumos. Am o singură nelămurire. Că noile partide nu au proiecte de reindustrializare, după câte spuneți, am înțeles. Ce a făcut FSN, PDSR ori PSD în perioadele cât au guvernat? „Stânga politică”? De ce nu spuneți pe nume, la fel cum știți să numiți alte formațiuni politice? Interesant că „noile partide” fac obiectul atenției d-voastră însă, exact pe dos decât normal, „vechiul partid”, aflat atâția ani la guvernare, uneori cu majoritate confortabilă în Parlament, nu merită atenția d-voastră. Mare minune, d-le consultatnt. Apropo, pentru acuratețe, sunteți analist politic sau „consultant dezvoltare economică”, d-le jurist?

Lăsați un comentariu


Stiri

Ambasadorul SUA: Capacitatea oligarhilor şi a baronilor de a controla interesele de afaceri trebuie să ia sfârșit

Vladimir Ionescu

“Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri şi de a limita competiţia pe piaţa liberă trebuie să ia… Mai mult

Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult