De ce guvernul nu organizează alegeri parţiale. Procurorii: „Autoritatea prim-ministrului nu este una de tip dictatorial” - CursDeGuvernare.ro
luni

25 octombrie, 2021

De ce guvernul nu organizează alegeri parţiale. Procurorii: „Autoritatea prim-ministrului nu este una de tip dictatorial”

13 august, 2015

ponta-3Urmare a solicitării de miercuri a ministrului Robert Cazanciuc, CSM a sesizat joi Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila atingere adusă independenţei procurorilor şi a sistemului judiciar, după ce liderii PNL au făcut declaraţii privind scoaterea de sub urmărirea penală a premierului Victor Ponta de Parchetul instanţei supreme.

Dosarul penal deschis pe numele premierului Ponta se referea la faptul că acesta refuză să organizeze alegeri parțiale la Cluj, stuația valabilă și în alte patru județe.

Şi deputatul PNL Radu Zlati a sesizat miercuri CSM în aceeaşi cauză, dar cu un alt motiv: “Solicit CSM să verifice cum este posibil ca, deşi trei instanţe judecătoreşti au stabilit că Guvernul se face vinovat de încălcarea legii, doi procurori (procurorul de caz şi procurorul şef de secţie de la Parchetul General) să dea şi apoi să confirme o scoatere de sub urmărirea penală a şefului Guvernului, primul vinovat de încălcarea flagrantă a legii”.


CSM nu a comunicat nimic în legătură cu solicitarea deputatului PNL.

Cum îşi susţin procurorii decizia de NUP: premierul nu e dictator

Declaraţiile făcute de liberalii din Cluj au fost generate de Ordonanţa emisă de Camelia Sutiman, procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de pe lângă ÎCCJ, prin care s-a respins plângerea formulată de PNL- filiala Cluj împotriva premierului Victor Ponta, în legătură cu faptul că nu s-a organizat alegeri pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Procurorul şef Sutiman a constatat în cadrul anchetei:

  • Potrivit art.297, alin 1, Cod Penal, infracţiunea de abuz în serviciu constă în fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi, prin aceasta, cauzează o pagibă sau o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.
  • Atribuţiile prim-ministrului sunt menţionate de Legea 90/2001 (…)
  • La stabilirea datei alegerilor parţiale îţi aduc contribuţia mai multe instituţii, care pregătesc documentaţia tehnică necesară adoptării hotărârii de guvern care consfiinţeşte data alegerilor. În raport cu aeastă realitate, nu s-a stabilit faptul că prim-ministrul ar fi acţionat, cu intenţie sau din culpă, în sensul împiedicării punerii pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre. (…)
  • Conform art. 13 din Legea 90/2001, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor legale care îi revin (…)
  • Autoritatea pe care prim-ministrul o exercită asupra SGG, asupra ministerelor, nu este una de tip dictatorial, în sensul de a-i permite acestuia să se substituie conducătorilor respectivelor instituţii (…) prin urmare este lipsită de orice suport factual susţinerea potrivit căreia prim-ministrul, în exercitarea atribuţiilor, nu ar fi îndeplinit actele impuse de lege cu privire la organizarea alegerilor locale în termenul prevăzut de lege.

Cum poate fi ignorată legea plimbând hârtiile prin guvern 

Ordonanţa procurorului şef  Camelia Sutiman descrie, fără a avea această intenţie formală, modul în care diverse entităţi ale Guvernului au acţionat pentru a-şi pasa responsabilitatea organizării alegerilor parţiale în judeţul Cluj.


Pe scurt:

  • Prefectul de Cluj informează SGG că guvernul trebuie să organizeze alegeri pentru preşedinţia CJ Cluj
  • SGG constată că nu are atribuţii în domeniul elaborării şi promovării proiectelor de acte normative şi trimite adresa Prefecturii Cluj la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
  • SGG primeşte, în februarie, şi de la Autoritatea Electorală Permanentă o adresă, prin care se solicită includerea pe ordineade zi a şedinţei de guvern a două proiecte de hotărâre de guvern- unul referitor la alegerile parţiale din Cluj, altul referitor la calendarul alegerilor parţiale în alte zone din ţară.
  • Ministerul Administraţiei şi Internelor cere SGG, în februarie 2015, să amâne înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de HG primite de l AEP, motivând că nu are bugetate cheltuielile necesare organizării acestor alegeri
  • SGG restituie Autorităţii Electorale Permanente, în original, proiectele trimise spre adoptare de guvern

De menţionat: Potrivit documentelor oficiale, MAI avea nevoie de suplimentarea bugetului cu 10,7 milioane de lei dacă organizarea de alegeri locale parţiale s-ar fi făcut potrivit calendarului propus de AEP, cu respectarea prevederilor legale.

Potrivit prevederilor legale în vigoare (Legea 215/2001 şi Legea 67/2004, privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale). Guvernul trebuie să organizeze alegeri parţiale, pentru ocuparea funcţiei, în termen de 90 de zile de la vacantarea acesteia. Termenul limită era 21 ianuarie.

Situaţia de la Cluj se repetă şi în judeţele Vâlcea, Neamţ, Brăila şi Hunedoara. După alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de Preşedinte al Romîniei, guvernul trebuia să organizeze alegeri parţiale şi pentru primăria municipiului Sibiu.

La nivelul întregii ţări, la începutul anului existau 26 de primării în care trebuiau organizate alegeri parţiale. De asemenea, există şi colegii de parlamentari care au rămas vacante după demisii ale unor senatori sau deputaţi. Şi pentru ele, ar trebui să se organizeze alegeri parţiale.

Justificarea premierului: „România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri”

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe data de 26 ianuarie 2015, în conferinţă de presă organizată la sediul PSD, premierul Victor Ponta a declarat:

Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri şi în felul acesta economiseşti bani şi fereşti societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci, strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puţin două din trei le-am câştiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână şi ţinem ţara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reuşim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri?

Scurtă cronologie

  • Pe data de 3 octombrie 2014, Consiliul Judeţean înregistează demisia fostului preşedinte, Horia Uioreanu
  • Pe data de 21 octombrie 2014, la Secretariatul General al Guvernului se înregistrează propunerea prefectului Judeţului Cluj de organizare a alegerilor locale parţiale pentru funcţia de preşedinte al CL Cluj
  • În februarie 2014, PNL Cluj dă guvernul în judecată pentru neîndeplinirea obligaţiei de organizare a alegerilor parţiale şi depun o plângere penală împotriva premierului în funcţie.
  • Pe data de 3 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj finalizează procesul intentat de PNL Cluj împotriva Guvernului cu următoarea decizie: “Prin sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Cluj în şedinţa publică de astăzi, în cauza privind pe reclamantul Partidul Naţional Liberal Cluj şi pârâtul Guvernul României, prin prim-ministrul Victor Ponta, s-a dispus admiterea acţiunii formulate de reclamant şi în consecinţă a fost obligat pârâtul să efectueze operaţiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii datei desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.” Decizia nu era definitivă.
  • Pe data de 6 aprilie 2015, dosarul penal deschis premierului este închis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ cu NUP.
  • În luna mai 2015, şi Curtea de Apel Bucureşti decide că guvernul Ponta a încălcat legea şi nu a organizat la termen alegerile parlamentare parţiale în colegiile rămase vacante. Sentinţa nu era definitivă.
  • În luna mai 2015, a doua decizie a Curţii de Apel Bucureşti – secţia contencios obligă pârâtul, ”guvernul României prin prim-ministru, domnul Victor Viorel Ponta”, să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parţiale. De asemenea, decizia putea fi atacată cu recurs.
  • Pe data de 22 iulie, procurorul şef al Parchetului de pe lângă ÎCCJ menţine decizia NUP în dosarul în care PNL a cerut tragerea la răspundere a premierului pentru abuz în serviciu.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr