fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

De ce deficitul de 3% din Tratatul de la Maastricht echivalează cu 2% în cazul României

de Marin Pana , 27.12.2019

Atunci când au fost stabilite criteriile de la Maastricht a fost luată în considerație o medie a statelor europene, deoarece nu se putea veni cu valori diferite pentru fiecare situație în parte. Astfel, în materie de deficit bugetar, a fost stabilită mai mult sau mai puțin arbitrar valoare de trei procente din PIB, INDIFERENT de mărimea veniturilor și a cheltuielilor bugetare ale țărilor membre.

Factorii de decizie de la noi au ales varianta de interpretare „milițienească”, în litera și nu în spiritul legii, așa încât au fost mulțimiți să se încadreze la maxim într-o limită stabilită pentru o situație medie a finanțelor publice dintr-un stat UE relativ la rezultatul economic. Asta, lăsând la o parte faptul că valoarea deficitului de -3% din PIB a fost stabilită pentru situații de recesiune și nu de avânt economic.

Simplificat, dacă media veniturilor bugetare la nivelul UE este undeva în jur de 45% din PIB iar deficitul permis ar fi de -3% din PIB, asta ar însemna cam 6,66% cheltuieli suplimentare peste nivelul veniturilor. Tradus pe limba unei țări aflată la coada încasărilor bugetare europene ca procentaj în PIB, adică pe la 30%, asta ar însemna, pentru a păstra proporțiile, că ar trebui să avem o limită de deficit de doar -2% din PIB.

(Citiți și: ”Buget 2020, proiectul: deficit 3,59% din PIB, investiții de 4,5% din PIB. Pensia nu se mai cumulează cu salariul – măsuri de limitare a cheltuielilor”)

Cu alte cuvinte, pentru a ne duce spre limita europeană de trei procente, ar trebui, în prealabil, să avem grijă să ne aliniem cu veniturile statului la nivel european. Alminteri, efectul unui deficit de 3% apare mult amplificat în cazul nostru față de recomandarea de stabilitate macroeconomică standard.

Desigur, pe sistem autohton, am găsit o abordare oarecum salvatoare pe lângă subiect, prin care ne recomandăm singuri păstrarea datoriei publice sub 45% din PIB și nu 60% din PIB, conform acelorași criterii Maastricht. Doar că, și aici, am uitat să facem trimitere la nivelul dobânzilor plătite la rostogolirea datoriilor, în condiții de deficit bugetar ajuns la limita standard pentru o țară substandard ca venituri.

(Citiți și: ”Polonia / Guvernul a aprobat proiectul de buget 2020 cu deficit bugetar zero”)

Pentru a ne poziționa în contextul actual al Uniunii Europene, hai să vedem ce spun cifrele prezentate de Eurostat pentru anul 2018 și ce rezultă din ele. Păi, rezultă că avem un sold bugetar negativ de patru ori mai mare față de media europeană și o lipsă de fonduri la buget în raport cu obligațiile asumate de peste șase ori mai mare.

Dacă tot vehiculăm convergența cu UE, poate ne apucăm să facem convergență și în domeniul fiscal-bugetar, mai ales una corelată în favoarea veniturilor și nu a cheltuielilor. Desigur, noi am vrea să meargă serviciile oferite de stat cu venituri „românești” ( când vine vorba despre taxare) și cu cheltuieli „europene” ( când se programează salarii și beneficii sociale).

Doar că nu se poate merge sistematic pe deficit, decât prin transferuri masive în timp dinspre generația actuală către generațiile viitoare (mai clar, datorie pe termen lung făcută pentru consum pe termen scurt). Cu trimitere la piesa „Apus de soare”, unde cuvintele pot fi modificate în „datoria nu e a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor, urmașilor noștri, în vecii vecilor”.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Dar, hai să vedem ce fac și alte țări, ceva mai puțin preocupate de populism electoral, care o duc ceva mai bine cu echilibrele din economie și cu aderarea la Zona Euro. Similar cu ce am utilizat la noi, datele se prezintă astfel:

Desigur, este foarte important să fim suverani și originali în deciziile economice. Greșesc polonezii și bulgarii ?

După ce am tot întins pelteaua în ultimii trei ani cu deficitul de 3% din PIB până a crăpat și această limită, acum ne ducem voioși CU BAZA LEGALĂ deja VOTATĂ democratic spre un monumental deficit de 5% din PIB (ATENȚIE, la noi asta ar însemna cheltuieli cu peste 15% mai mari decât veniturile colectate !). Nu cumva greșim noi undeva ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult