fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

De ce deficitul de 3% din Tratatul de la Maastricht echivalează cu 2% în cazul României

de Marin Pana , 27.12.2019

Atunci când au fost stabilite criteriile de la Maastricht a fost luată în considerație o medie a statelor europene, deoarece nu se putea veni cu valori diferite pentru fiecare situație în parte. Astfel, în materie de deficit bugetar, a fost stabilită mai mult sau mai puțin arbitrar valoare de trei procente din PIB, INDIFERENT de mărimea veniturilor și a cheltuielilor bugetare ale țărilor membre.

Factorii de decizie de la noi au ales varianta de interpretare „milițienească”, în litera și nu în spiritul legii, așa încât au fost mulțimiți să se încadreze la maxim într-o limită stabilită pentru o situație medie a finanțelor publice dintr-un stat UE relativ la rezultatul economic. Asta, lăsând la o parte faptul că valoarea deficitului de -3% din PIB a fost stabilită pentru situații de recesiune și nu de avânt economic.

Simplificat, dacă media veniturilor bugetare la nivelul UE este undeva în jur de 45% din PIB iar deficitul permis ar fi de -3% din PIB, asta ar însemna cam 6,66% cheltuieli suplimentare peste nivelul veniturilor. Tradus pe limba unei țări aflată la coada încasărilor bugetare europene ca procentaj în PIB, adică pe la 30%, asta ar însemna, pentru a păstra proporțiile, că ar trebui să avem o limită de deficit de doar -2% din PIB.

(Citiți și: ”Buget 2020, proiectul: deficit 3,59% din PIB, investiții de 4,5% din PIB. Pensia nu se mai cumulează cu salariul – măsuri de limitare a cheltuielilor”)

Cu alte cuvinte, pentru a ne duce spre limita europeană de trei procente, ar trebui, în prealabil, să avem grijă să ne aliniem cu veniturile statului la nivel european. Alminteri, efectul unui deficit de 3% apare mult amplificat în cazul nostru față de recomandarea de stabilitate macroeconomică standard.

Desigur, pe sistem autohton, am găsit o abordare oarecum salvatoare pe lângă subiect, prin care ne recomandăm singuri păstrarea datoriei publice sub 45% din PIB și nu 60% din PIB, conform acelorași criterii Maastricht. Doar că, și aici, am uitat să facem trimitere la nivelul dobânzilor plătite la rostogolirea datoriilor, în condiții de deficit bugetar ajuns la limita standard pentru o țară substandard ca venituri.

(Citiți și: ”Polonia / Guvernul a aprobat proiectul de buget 2020 cu deficit bugetar zero”)

Pentru a ne poziționa în contextul actual al Uniunii Europene, hai să vedem ce spun cifrele prezentate de Eurostat pentru anul 2018 și ce rezultă din ele. Păi, rezultă că avem un sold bugetar negativ de patru ori mai mare față de media europeană și o lipsă de fonduri la buget în raport cu obligațiile asumate de peste șase ori mai mare.

Dacă tot vehiculăm convergența cu UE, poate ne apucăm să facem convergență și în domeniul fiscal-bugetar, mai ales una corelată în favoarea veniturilor și nu a cheltuielilor. Desigur, noi am vrea să meargă serviciile oferite de stat cu venituri „românești” ( când vine vorba despre taxare) și cu cheltuieli „europene” ( când se programează salarii și beneficii sociale).

Doar că nu se poate merge sistematic pe deficit, decât prin transferuri masive în timp dinspre generația actuală către generațiile viitoare (mai clar, datorie pe termen lung făcută pentru consum pe termen scurt). Cu trimitere la piesa „Apus de soare”, unde cuvintele pot fi modificate în „datoria nu e a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor, urmașilor noștri, în vecii vecilor”.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Dar, hai să vedem ce fac și alte țări, ceva mai puțin preocupate de populism electoral, care o duc ceva mai bine cu echilibrele din economie și cu aderarea la Zona Euro. Similar cu ce am utilizat la noi, datele se prezintă astfel:

Desigur, este foarte important să fim suverani și originali în deciziile economice. Greșesc polonezii și bulgarii ?

După ce am tot întins pelteaua în ultimii trei ani cu deficitul de 3% din PIB până a crăpat și această limită, acum ne ducem voioși CU BAZA LEGALĂ deja VOTATĂ democratic spre un monumental deficit de 5% din PIB (ATENȚIE, la noi asta ar însemna cheltuieli cu peste 15% mai mari decât veniturile colectate !). Nu cumva greșim noi undeva ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor continuă să ia bani masiv din piață, înaintea anunțării ratingului de țară de către S&P

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 2,2 miliarde de lei de pe piața internă, apetitul bancherilor pentru titlurile de stat fiind ridicat. Suma este… Mai mult

Stiri

VIDEO Prof. Dr. Alexandru RAFILA: Ar trebui să ne preocupe accesul echitabil la vaccinul anti-COVID

Redacţia

Au început discuțiile privind accesul echitabil la vaccin și aceasta asta ar trebui să fie preocuparea celor din țară, a spus Alexandru Rafila, membru în… Mai mult

Europa

BCE: Zona euro va înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020

Vladimir Ionescu

Zona euro ar putea înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020, ca urmare a blocajelor generate de criza epidemiologică. În 2021, creşterea economică… Mai mult

Stiri

Eugen Rădulescu, BNR: Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului

Vladimir Ionescu

Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit, susţine Eugen… Mai mult

Europa

Economia germană va reveni la puterea de dinaintea crizei abia în a doua parte a anului 2022

Adrian N Ionescu

Obiectivul Ministerului german al Economiei  este ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să revină la nivelurile de dinaintea crizei în a doua jumătate… Mai mult

Stiri

Organizațiile Pacienților cu Afecțiuni Cronice: Atenție la bolnavi, în continuare sunt internate doar urgențele

Vladimir Ionescu

În continuare, spitalele internează doar cazurile încadrate ca urgențe, majoritatea bolnavilor fiind amânați  până după 15 iunie, reclamă Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).… Mai mult