duminică

24 martie, 2024

4 aprilie, 2012

BNR a redus rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual în ultimele şase luni, de la nivelul 6,25% la 5,25%. Modificarea a fost făcută în patru trepte egale, de câte 0,25%, pe măsură ce indicele preţurilor de consum a coborât aproape exact în ţinta planificată şi, ulterior, chiar sub acest nivel.

Această evoluţie s-a produs după un an şi jumătate în care dobânda de politică monetară a staţionat la o valoare constantă, ceea ce a creeat un contrast între cele două perioade. Contradicţia este, însă, numai aparentă şi a fost cauzată de măsura de majorare cu cinci puncte procentuale a TVA, luată la mijlocul anului 2010.

Reamintim că majorarea TVA a fost necesară în urma blocării de către Curtea Constituţională a ajustării cu 15% a pensiilor, ceea ce a reaprins temporar creşterea preţurilor şi a scos de pe traiectorie procesul de dezinflaţie avut în vedere de BNR.


Practic, a trebuit aşteptată trecerea efectului perturbator, pentru a relua procesul treptat de diminuare concomitentă a inflaţiei şi a dobânzii de referinţă stabilite de Banca Naţională. Ceea ce se vede în tabelele prezentate.

Pentru a vedea mai bine ce se întâmplă, de fapt, în spatele acestor evoluţii, trebuie precizat că băncile pot împrumuta bani de la BNR fără a depune drept garanţie titluri de stat la o dobândă mai mare cu 4% decât cea oficială (facilitatea de creditare) şi pot depune surplusul de lichiditate la BNR pentru a primi o dobândă mai mică cu 4% decât cea oficială (facilitatea de depozit).


Aducând valorile acestora şi pe cele ale indicelui preţurilor de consum ce măsoară inflaţia alături de dobânda de referinţă lucrurile arată altfel decât s-ar părea fără aceste corelaţii. Desigur, mai sunt mulţi alţi factori care trebuie luaţi în considerare, dar simpla înşiruire a diferenţelor care au fost menţinute oferă indicii că nu se întâmplă nimic misterios.

Decalajul dintre dobânda de politică monetară şi inflaţie a fost păstrat undeva în jurul valorii de 2,5% iar cel dintre inflaţie şi facilitatea de depozit undeva în jur de 1,5%. Cu variaţii datorate evoluţiilor de pe piaţa valutară şi necesităţii de a stimula economia prin descurajarea modică a plasării banilor în facilitatea de creditare.

Faptul că ultimele patru reduceri ale dobânzii de politică monetară sunt absolut fireşti este dovedit de aceeaşi activitate din perioada septembrie 2009 – martie 2010, similară cu perioada noiembrie 2011 – martie 2012 din perspectiva evoluţiilor în procesul dezinflaţionist.

Desigur pe alt palier şi cu altă amplitudine, deoarece diminuarea a fost atunci de 1,5% la o inflaţie în scădere de la peste 5% spre 4% şi nu de 1%, la o inflaţie în scădere de la 3,5% spre 2,5%. Cu precizarea că am trecut în tabel datele certe, din urmă cu două luni faţă de momentul deciziei BNR, când s-a ţinut cont, şi de trendul descrescător aproape confirmat de datele strânse de INS în decadele de raportare ce au precedat luarea deciziilor.

Acestea fiind spuse, la ce foloseşte practic modificarea dobânzii de referinţă şi de ce nu se vede o legătură directă şi imediată cu dobânzile bancare ?

Explicaţia este că transmiterea efectului în piaţă se face cu un anumit decalaj de timp, de câteva luni, după care începe să se simtă o sincronizare cu deciziile de sistem, luate centralizat.

În plus, ar mai fi şi evoluţia relativ constantă a inflaţiei medii anuale, care ne arată de ce băncile, care derulează afacerile pe tot parcursul anului şi trebuie să digere în timp efectele creditelor deja acordate nu s-au grăbit să scadă dobânzile. Nici la resursele oferite şi nici la resursele atrase, până la stingerea treptată a obligaţiilor asumate anterior.

De altfel, nici băncile comerciale şi nici BNR nu aveau de unde să ştie, lăsând la o parte evoluţia economei mondiale, ce surpriză le pregăteşte indirect Curtea Constituţională. Ce a lăsat Guvernul fără alternativă la majorarea bruscă şi foarte amplă a TVA ( pentru a mai obţine veniturile necesare), implicit la creşterea inflaţiei într-un moment în care aceasta intrase în coridorul de plus/minus un punct procentual faţă de 3,5%, valoarea stabilită anterior ca ţintă pentru anul 2010.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: