fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

De ce a scăzut dobânda de politică monetară în ultimele şase luni. Şi la ce foloseşte

de Marin Pana 4.4.2012

BNR a redus rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual în ultimele şase luni, de la nivelul 6,25% la 5,25%. Modificarea a fost făcută în patru trepte egale, de câte 0,25%, pe măsură ce indicele preţurilor de consum a coborât aproape exact în ţinta planificată şi, ulterior, chiar sub acest nivel.

Această evoluţie s-a produs după un an şi jumătate în care dobânda de politică monetară a staţionat la o valoare constantă, ceea ce a creeat un contrast între cele două perioade. Contradicţia este, însă, numai aparentă şi a fost cauzată de măsura de majorare cu cinci puncte procentuale a TVA, luată la mijlocul anului 2010.

Reamintim că majorarea TVA a fost necesară în urma blocării de către Curtea Constituţională a ajustării cu 15% a pensiilor, ceea ce a reaprins temporar creşterea preţurilor şi a scos de pe traiectorie procesul de dezinflaţie avut în vedere de BNR.

Practic, a trebuit aşteptată trecerea efectului perturbator, pentru a relua procesul treptat de diminuare concomitentă a inflaţiei şi a dobânzii de referinţă stabilite de Banca Naţională. Ceea ce se vede în tabelele prezentate.

Pentru a vedea mai bine ce se întâmplă, de fapt, în spatele acestor evoluţii, trebuie precizat că băncile pot împrumuta bani de la BNR fără a depune drept garanţie titluri de stat la o dobândă mai mare cu 4% decât cea oficială (facilitatea de creditare) şi pot depune surplusul de lichiditate la BNR pentru a primi o dobândă mai mică cu 4% decât cea oficială (facilitatea de depozit).

Aducând valorile acestora şi pe cele ale indicelui preţurilor de consum ce măsoară inflaţia alături de dobânda de referinţă lucrurile arată altfel decât s-ar părea fără aceste corelaţii. Desigur, mai sunt mulţi alţi factori care trebuie luaţi în considerare, dar simpla înşiruire a diferenţelor care au fost menţinute oferă indicii că nu se întâmplă nimic misterios.

Decalajul dintre dobânda de politică monetară şi inflaţie a fost păstrat undeva în jurul valorii de 2,5% iar cel dintre inflaţie şi facilitatea de depozit undeva în jur de 1,5%. Cu variaţii datorate evoluţiilor de pe piaţa valutară şi necesităţii de a stimula economia prin descurajarea modică a plasării banilor în facilitatea de creditare.

Faptul că ultimele patru reduceri ale dobânzii de politică monetară sunt absolut fireşti este dovedit de aceeaşi activitate din perioada septembrie 2009 – martie 2010, similară cu perioada noiembrie 2011 – martie 2012 din perspectiva evoluţiilor în procesul dezinflaţionist.

Desigur pe alt palier şi cu altă amplitudine, deoarece diminuarea a fost atunci de 1,5% la o inflaţie în scădere de la peste 5% spre 4% şi nu de 1%, la o inflaţie în scădere de la 3,5% spre 2,5%. Cu precizarea că am trecut în tabel datele certe, din urmă cu două luni faţă de momentul deciziei BNR, când s-a ţinut cont, şi de trendul descrescător aproape confirmat de datele strânse de INS în decadele de raportare ce au precedat luarea deciziilor.

Acestea fiind spuse, la ce foloseşte practic modificarea dobânzii de referinţă şi de ce nu se vede o legătură directă şi imediată cu dobânzile bancare ?

Explicaţia este că transmiterea efectului în piaţă se face cu un anumit decalaj de timp, de câteva luni, după care începe să se simtă o sincronizare cu deciziile de sistem, luate centralizat.

În plus, ar mai fi şi evoluţia relativ constantă a inflaţiei medii anuale, care ne arată de ce băncile, care derulează afacerile pe tot parcursul anului şi trebuie să digere în timp efectele creditelor deja acordate nu s-au grăbit să scadă dobânzile. Nici la resursele oferite şi nici la resursele atrase, până la stingerea treptată a obligaţiilor asumate anterior.

De altfel, nici băncile comerciale şi nici BNR nu aveau de unde să ştie, lăsând la o parte evoluţia economei mondiale, ce surpriză le pregăteşte indirect Curtea Constituţională. Ce a lăsat Guvernul fără alternativă la majorarea bruscă şi foarte amplă a TVA ( pentru a mai obţine veniturile necesare), implicit la creşterea inflaţiei într-un moment în care aceasta intrase în coridorul de plus/minus un punct procentual faţă de 3,5%, valoarea stabilită anterior ca ţintă pentru anul 2010.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Admiterea la ASE, exclusiv online – 35 de programe de licență, peste 3.700 locuri

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti anunţă desfăşurarea exclusiv online a Admiterii 2020, pe platforma admitere.ase.ro. ASE scoate la concurs, la cele 35 de programe… Mai mult

Stiri

România are a treia cea mai mare pondere din UE a angajaților din sectorul de utilități

Adrian N Ionescu

România are o pondere de 3,7% a angajaților în sectorul utilităților publice din totalul angajaților cu vârstă de peste 15 ani și se clasează la… Mai mult

Europa

Kosovo respinge medierea UE în negocierile cu Serbia

Iulian Soare

Președintele Kosovo, Hashim Thaçi, a anunțat marți că nu va lua parte la discuții privind normalizarea relațiilor cu Serbia care să fie conduse de un… Mai mult

Stiri

Nivel record al împrumuturilor în mai – aproape 5 miliarde de euro

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat peste 23 de miliarde de lei, echivalentul a 4,9 miliarde de euro, în mai, de cinci ori mai mult… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO CONFERINȚA ONLINE – #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru deschid în data de 2 iunie video conferința online #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate, organizată de CursDeGuvernare.ro… Mai mult

Stiri

CFA România: Interzicerea prin lege a listării companiilor de stat împiedică dezvoltarea României și a companiilor statului

Adrian N Ionescu

Interzicerea prin lege a vânzării acțiunilor statului la companiile la care este acționar „poate afecta dezvoltarea pieței de capital din România și nu ajută recuperarea… Mai mult

Stiri

Guvernul rupe acordul cu chinezii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica a informat marți Bursa de Valori că a Ministerul Economiei a mandatat Consiliul de Administrație al companiei să inițieze procedurile pentru încetarea negocierilor cu… Mai mult