fbpx

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Sănătatea perfectă: peste 40% din spitale nu raportează nici măcar o infecție nosocomială sau eroare medicală

Peste 40% dintre spitalele înregistrate în Registrul informatic special creat în acest scop nu au raportat nici măcar un Eveniment Advers Asociat Asistenței Medicale (EAAAM)… Mai mult

13.06.2021

Europa

Salariul minim în pandemie – o analiză la nivelul UE

Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în… Mai mult

13.06.2021

De ce a scăzut dobânda de politică monetară în ultimele şase luni. Şi la ce foloseşte

de Marin Pana 4.4.2012

BNR a redus rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual în ultimele şase luni, de la nivelul 6,25% la 5,25%. Modificarea a fost făcută în patru trepte egale, de câte 0,25%, pe măsură ce indicele preţurilor de consum a coborât aproape exact în ţinta planificată şi, ulterior, chiar sub acest nivel.

Această evoluţie s-a produs după un an şi jumătate în care dobânda de politică monetară a staţionat la o valoare constantă, ceea ce a creeat un contrast între cele două perioade. Contradicţia este, însă, numai aparentă şi a fost cauzată de măsura de majorare cu cinci puncte procentuale a TVA, luată la mijlocul anului 2010.

Reamintim că majorarea TVA a fost necesară în urma blocării de către Curtea Constituţională a ajustării cu 15% a pensiilor, ceea ce a reaprins temporar creşterea preţurilor şi a scos de pe traiectorie procesul de dezinflaţie avut în vedere de BNR.

Practic, a trebuit aşteptată trecerea efectului perturbator, pentru a relua procesul treptat de diminuare concomitentă a inflaţiei şi a dobânzii de referinţă stabilite de Banca Naţională. Ceea ce se vede în tabelele prezentate.

Pentru a vedea mai bine ce se întâmplă, de fapt, în spatele acestor evoluţii, trebuie precizat că băncile pot împrumuta bani de la BNR fără a depune drept garanţie titluri de stat la o dobândă mai mare cu 4% decât cea oficială (facilitatea de creditare) şi pot depune surplusul de lichiditate la BNR pentru a primi o dobândă mai mică cu 4% decât cea oficială (facilitatea de depozit).

Aducând valorile acestora şi pe cele ale indicelui preţurilor de consum ce măsoară inflaţia alături de dobânda de referinţă lucrurile arată altfel decât s-ar părea fără aceste corelaţii. Desigur, mai sunt mulţi alţi factori care trebuie luaţi în considerare, dar simpla înşiruire a diferenţelor care au fost menţinute oferă indicii că nu se întâmplă nimic misterios.

Decalajul dintre dobânda de politică monetară şi inflaţie a fost păstrat undeva în jurul valorii de 2,5% iar cel dintre inflaţie şi facilitatea de depozit undeva în jur de 1,5%. Cu variaţii datorate evoluţiilor de pe piaţa valutară şi necesităţii de a stimula economia prin descurajarea modică a plasării banilor în facilitatea de creditare.

Faptul că ultimele patru reduceri ale dobânzii de politică monetară sunt absolut fireşti este dovedit de aceeaşi activitate din perioada septembrie 2009 – martie 2010, similară cu perioada noiembrie 2011 – martie 2012 din perspectiva evoluţiilor în procesul dezinflaţionist.

Desigur pe alt palier şi cu altă amplitudine, deoarece diminuarea a fost atunci de 1,5% la o inflaţie în scădere de la peste 5% spre 4% şi nu de 1%, la o inflaţie în scădere de la 3,5% spre 2,5%. Cu precizarea că am trecut în tabel datele certe, din urmă cu două luni faţă de momentul deciziei BNR, când s-a ţinut cont, şi de trendul descrescător aproape confirmat de datele strânse de INS în decadele de raportare ce au precedat luarea deciziilor.

Acestea fiind spuse, la ce foloseşte practic modificarea dobânzii de referinţă şi de ce nu se vede o legătură directă şi imediată cu dobânzile bancare ?

Explicaţia este că transmiterea efectului în piaţă se face cu un anumit decalaj de timp, de câteva luni, după care începe să se simtă o sincronizare cu deciziile de sistem, luate centralizat.

În plus, ar mai fi şi evoluţia relativ constantă a inflaţiei medii anuale, care ne arată de ce băncile, care derulează afacerile pe tot parcursul anului şi trebuie să digere în timp efectele creditelor deja acordate nu s-au grăbit să scadă dobânzile. Nici la resursele oferite şi nici la resursele atrase, până la stingerea treptată a obligaţiilor asumate anterior.

De altfel, nici băncile comerciale şi nici BNR nu aveau de unde să ştie, lăsând la o parte evoluţia economei mondiale, ce surpriză le pregăteşte indirect Curtea Constituţională. Ce a lăsat Guvernul fără alternativă la majorarea bruscă şi foarte amplă a TVA ( pentru a mai obţine veniturile necesare), implicit la creşterea inflaţiei într-un moment în care aceasta intrase în coridorul de plus/minus un punct procentual faţă de 3,5%, valoarea stabilită anterior ca ţintă pentru anul 2010.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără domiciliu în cartea de identitate – propunere USR PLUS. Măsura ar forța interoperabilitatea bazelor de date

Razvan Diaconu

USR-PLUS va propune coaliției de guvernare o modificare de structură la cartea de identitate, astfel încât aceasta să nu mai conțină adresa de domiciliu a… Mai mult

Stiri

Volumul de mărfuri încărcate în porturile României a scăzut față de trimestrul 1 al anului 2020

Adrian N Ionescu

Volumul de mărfuri încărcate în porturile maritime ale României a scăzut cu 6,3% în primele trei luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă a… Mai mult

Stiri

Primele imagini cu noul Duster „robust și accesibil”

Adrian N Ionescu

Dacia a prezentat primele informații despre noul model Duster, care va fi comercializat din septembrie 2021 în versiunile 4×2 și 4×4. Noul Duster va fi… Mai mult

Europa

G20 va aproba acordul OECD privind impozitul minim global pe profit

Iulian Soare

Grupul G20 va aproba, la reuniunea din 9-10 iulie, un acord care stabilește un impozit minim global pe profit și va solicita finalizarea lucrărilor tehnice,… Mai mult

Europa

Raport ONU: 8.500 de copii folosiți ca soldați și 8.400 uciși sau mutilați, în conflictele armate din 2020

Iulian Soare

Peste 8.500 de copii au fost folosiți anul trecut pe post de soldați în conflicte armate ce au avut loc anul trecut în lume, iar… Mai mult

Stiri

VIDEO Constantin Toma, primar Buzău: Putem vorbi de digitalizare după ce scoatem risipa din sistemul de stat

Redacţia

 Problema României la capitolul digitalizare, afirmă Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, este legată de faptul că, în lipsa unei viziuni strategice, procesul a început… Mai mult

Stiri

Apel lansat asociații de magistrați: Fără reforme reale și rapide, independența magistraturii va fi distrusă iremediabil

Vladimir Ionescu

”Fără reforme reale și rapide în justiție, independența magistraturii române va fi distrusă iremediabil”, avertizează într-un comunicat comun trei asociații reprezentative – Forumul Judecătorilor din… Mai mult