Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

De ce a scăzut dobânda de politică monetară în ultimele şase luni. Şi la ce foloseşte

de Marin Pana 4.4.2012

BNR a redus rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual în ultimele şase luni, de la nivelul 6,25% la 5,25%. Modificarea a fost făcută în patru trepte egale, de câte 0,25%, pe măsură ce indicele preţurilor de consum a coborât aproape exact în ţinta planificată şi, ulterior, chiar sub acest nivel.

Această evoluţie s-a produs după un an şi jumătate în care dobânda de politică monetară a staţionat la o valoare constantă, ceea ce a creeat un contrast între cele două perioade. Contradicţia este, însă, numai aparentă şi a fost cauzată de măsura de majorare cu cinci puncte procentuale a TVA, luată la mijlocul anului 2010.

Reamintim că majorarea TVA a fost necesară în urma blocării de către Curtea Constituţională a ajustării cu 15% a pensiilor, ceea ce a reaprins temporar creşterea preţurilor şi a scos de pe traiectorie procesul de dezinflaţie avut în vedere de BNR.

Practic, a trebuit aşteptată trecerea efectului perturbator, pentru a relua procesul treptat de diminuare concomitentă a inflaţiei şi a dobânzii de referinţă stabilite de Banca Naţională. Ceea ce se vede în tabelele prezentate.

Pentru a vedea mai bine ce se întâmplă, de fapt, în spatele acestor evoluţii, trebuie precizat că băncile pot împrumuta bani de la BNR fără a depune drept garanţie titluri de stat la o dobândă mai mare cu 4% decât cea oficială (facilitatea de creditare) şi pot depune surplusul de lichiditate la BNR pentru a primi o dobândă mai mică cu 4% decât cea oficială (facilitatea de depozit).

Aducând valorile acestora şi pe cele ale indicelui preţurilor de consum ce măsoară inflaţia alături de dobânda de referinţă lucrurile arată altfel decât s-ar părea fără aceste corelaţii. Desigur, mai sunt mulţi alţi factori care trebuie luaţi în considerare, dar simpla înşiruire a diferenţelor care au fost menţinute oferă indicii că nu se întâmplă nimic misterios.

Decalajul dintre dobânda de politică monetară şi inflaţie a fost păstrat undeva în jurul valorii de 2,5% iar cel dintre inflaţie şi facilitatea de depozit undeva în jur de 1,5%. Cu variaţii datorate evoluţiilor de pe piaţa valutară şi necesităţii de a stimula economia prin descurajarea modică a plasării banilor în facilitatea de creditare.

Faptul că ultimele patru reduceri ale dobânzii de politică monetară sunt absolut fireşti este dovedit de aceeaşi activitate din perioada septembrie 2009 – martie 2010, similară cu perioada noiembrie 2011 – martie 2012 din perspectiva evoluţiilor în procesul dezinflaţionist.

Desigur pe alt palier şi cu altă amplitudine, deoarece diminuarea a fost atunci de 1,5% la o inflaţie în scădere de la peste 5% spre 4% şi nu de 1%, la o inflaţie în scădere de la 3,5% spre 2,5%. Cu precizarea că am trecut în tabel datele certe, din urmă cu două luni faţă de momentul deciziei BNR, când s-a ţinut cont, şi de trendul descrescător aproape confirmat de datele strânse de INS în decadele de raportare ce au precedat luarea deciziilor.

Acestea fiind spuse, la ce foloseşte practic modificarea dobânzii de referinţă şi de ce nu se vede o legătură directă şi imediată cu dobânzile bancare ?

Explicaţia este că transmiterea efectului în piaţă se face cu un anumit decalaj de timp, de câteva luni, după care începe să se simtă o sincronizare cu deciziile de sistem, luate centralizat.

În plus, ar mai fi şi evoluţia relativ constantă a inflaţiei medii anuale, care ne arată de ce băncile, care derulează afacerile pe tot parcursul anului şi trebuie să digere în timp efectele creditelor deja acordate nu s-au grăbit să scadă dobânzile. Nici la resursele oferite şi nici la resursele atrase, până la stingerea treptată a obligaţiilor asumate anterior.

De altfel, nici băncile comerciale şi nici BNR nu aveau de unde să ştie, lăsând la o parte evoluţia economei mondiale, ce surpriză le pregăteşte indirect Curtea Constituţională. Ce a lăsat Guvernul fără alternativă la majorarea bruscă şi foarte amplă a TVA ( pentru a mai obţine veniturile necesare), implicit la creşterea inflaţiei într-un moment în care aceasta intrase în coridorul de plus/minus un punct procentual faţă de 3,5%, valoarea stabilită anterior ca ţintă pentru anul 2010.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Număr record de spectatori la teatru și operă, în 2018. Fără bani pentru noi premiere, creșterea se va opri

Mariana Bechir

Aproape 79% din românii de peste 16 ani nu participaseră în 2015 (singurul an pentru care Eurostat deține date comparative detaliate) la nici măcar un… Mai mult

Europa

Brexit, 31 octombrie. Cu sau fără acord va stabili, sâmbătă, parlamentul britanic

Victor Bratu

Uniunea Europeană nu are motive să răsufle ușurată: perspectiva ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord nu a fost înlăturată. Chiar devine mai probabilă… Mai mult

Stiri

Ofițerii de Securitate care l-au torturat pe Gheorghe Ursu – achitați. Decizia nu e definitivă

Vladimir Ionescu

Magistrații Curții de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, foști ofițeri de Securitate, acuzați inițial de crime împotriva umanității, în… Mai mult

Stiri

Mafia pădurilor / Un al doilea pădurar ucis de hoții de lemne în ultima lună

Vladimir Ionescu

Un angajat al Romsilva a fost ucis de hoții de lemne surprinși în pădure. Liviu Pop (30 de ani, cu trei copii), era pădurar în… Mai mult

Europa

Un nou acord Brexit: textele revizuite ale Acordului de Retragere și ale Declarației politice

Victor Bratu

Echipele de negociatori europeni și britanici au ajuns joi la un nou acord Brexit, chiar înaintea reuniunii Consiliului UE de la Bruxelles. Premierul Boris Johnson… Mai mult

Stiri

Criza opioidelor, SUA / Giganții pharma oferă 50 de mld dolari pentru închiderea investigațiilor

Iulian Soare

Cinci producători şi distribuitori de medicamente oferă 22 de miliarde de dolari în numerar și servicii și medicamente în valoare de 28 de miliarde de… Mai mult

Stiri

Statul se bazează degeaba pe 2,1 miliarde de lei la buget: Încasarea banilor din licitațiile 5G, improbabilă în acest an

Vladimir Ionescu

Criza politică și guvernamentală reduce semnificativ probabilitatea ca statul să încaseze în acest an banii din vânzarea licențelor 5G. Guvernul și-a bugetat venituri de 2,1… Mai mult