fbpx

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Locuirea în UE – România, cu cele mai aglomerate locuințe și cu facilități amânate de constrângerile bugetare

România este țara din UE cu cea mai mare pondere a persoanelor care locuiesc în condiții de supraaglomerare, potrivit datelor publicate pentru anul 2019 de… Mai mult

10.01.2021

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Datoriile Greciei şi Procesul lui Mladici, în umbra castraveţilor spanioli

de Simona Maties 4.6.2011

MADRID

Criza provocată de bacteria E.coli a reuşit să dea peste cap exporturile spaniole în domeniul agricol, iar procesul criminalului de război Ratko Mladici a început la Haga în această săptămână, după extrădarea sa de către un tribunal din Belgrad. Grecia a reuşit să-şi restructureze datoriile, cu ajutorul FMI şi UE, dar cu preţul aplicării unor măsuri drastice de austeritate.

Duminică, 29 mai

Între 8.000 şi 10.000 de sârbi s-au adunat, în week-end-ul trecut, la Belgrad, pentru a protesta faţă de arestarea fostului comandant al sârbilor bosniaci Ratko Mladici. Ell-au numit pe preşedintele sârb Boris Tadici „un trădător”, pentru că intenţionează să coopereze cu TPI. Demonstraţia a fost de mai mică amploare decât cea organizată în 2008, pentru susţinerea altui suspect de crime de război, Radovan Karadjici.

Naţionaliştii sârbi îl consideră, încă, pe Mladici un erou şi spun că acesta nu ar fi trebuit transferat către Tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie de la Haga. În timpul demonstraţiei au avut loc ciocniri cu poliţia, 111 persoane fiind arestate şi 10 rănite în timpul incidentelor. Între timp, un tribunal din Belgrad a respins apelul înaintat de avocaţii lui Mladici, pe motive de sănătate şi l-au declarat pe acesta apt de a fi judecat pentru crime de război. Mladici a fost transferat a doua zi, cu un avion, direct la Haga, unde a fost încarcerat şi urmează a fi judecat pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, în războiul din Bosnia, între 1992-1995, când a fost implicat în uciderea a 7.500 de musulmani la Srebreniţa.

Luni, 30 mai

În timp ce unele naţiuni europene îşi regândesc strategia nucleară, după dezastrul de la Fukushima, Franţa, gazdă a 58 din cele 143 de reactoare din UE, rămâne pe poziţii şi vrea chiar să-şi extindă centralele nucleare. Pentru guvernul francez, Reactorul European Presurizat Flamanville (EPR) din nordul Normandiei este simbolul viitorului. După tsunamiul din Japonia, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că va avea loc un audit al tuturor facilităţilor nucleare. Ulterior, însă, Sarkozy a precizat că Franţa nu îşi va regândi politica nergetică nucleară, aşa cum fac vecinii Germania, Italia şi Elveţia. Franţa a început să-şi dezvolte programul civil nuclear ca răspuns la criza petrolului din anii 1970 şi de atunci se bazează din ce în ce mai mult pe centralele nucleare, care îi furnizează trei sferturi din electricitatea necesară consumului intern. Energia nucleară a fost esenţială pentru independenţa Franţei, spun analiştii, iar reactoarele nucleare vor face parte din peisajul ţării mulţi ani de acum înainte.

O uniune a organizaţiilor europene de transport au cerut Uniunii Europene o anchetă asupra preţurilor combustibililor. Federaţia Internaţională a Automobiliştilor (FIA) reprezintă 35 de milioane de şoferi europeni. Aceştia le-au scris oficialilor UE susţinând că preţurile petrolului au ajuns în prezent departe de a fi transparente. Un rezervor de benzină pentru o maşină europeană obişnuită costă mai mult cu circa 12 euro decât costa acum 10 ani. Preţul combustibililor în Marea Britanie, de exemplu, a atins niveluri record în aprilie, odată cu creşterea preţului petrolului brut la peste 125 de dolari barilul. Însă nu doar acest cost afectează preţul final al combustibililor, ci şi rata de schimb a dolarului are un impact important asupra acestuia. Taxele, transportul şi rafinarea produsului sunt alte costuri care influenţează preţul benzinei la pompă.

Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a început un turneu în ţările emergente, pentru a obţine sprijinul Braziliei, Chinei şi Indiei la candidatura sa pentru funcţia de şef al FMI. Economiile emergente s-au declarat nemulţumite de faptul că directorul FMI este mereu ales din rândul europenilor, iar cel al Băncii Mondiale din rândul specialiştilor americani. Toţi cei 10 directori ai FMI de la înfiinţarea organizaţiei până acum au fost europeni. Liderii ţărilor în curs de dezvoltare au susţinut, însă, că şeful FMI ar trebui ales pe baza propriilor merite. Premierul indian, Manmohan Singh, a declarat că ţările industrializate ar trebui să-şi amintească angajamentul tacit luat în privinţa funcţiilor de conducere care n-ar trebui atribuite direct unor anumite ţări.

Marţi, 31 mai

Guvernul norvegian a provocat furia regiunilor din nordul ţării pentru că a acceptat cererile Parlamentului European de a-şi modifica radical legislaţia referitoare la explotarea petrolieră, astfel încât să permită ca operaţiunile din domeniu să fie gestionate şi din afara Norvegiei. De teama criticilor venite din partea presei şi a iniţierii unei dezbateri politice dificile, actualul ministru al energiei, ca şi predecesorul său, au ascuns timp de doi ani cererile venite din partea UE de modificare a legii. Modificările au fost discutate de Comisia pentru Energie şi Mediu, pentru a elimina actuala prevedere a legii prin care operaţiunile petroliere pot fi manageriate doar de o companie din Norvegia. Deşi nu este membru UE, Norvegia face parte din Regiunea Economică Europeană, care permite accesul ţărilor respective la piaţa unică europeană şi presupune eliminarea discriminărilor în favoarea firmelor locale.

Unul dintre cei mai mari investitori străini în Rusia, un om de afaceri britanic, încearcă să convingă instituţiile europene să impună sancţiuni Rusiei. Diplomaţia europeană ar trebui să se ghideze după criterii morale şi dezbateri parlamentare deschise, nu după strategii redactate în spatele uşilor închise, spune Bill Browder. Antreprenorul americano-britanic a fost până acum câţiva ani cel mai important investitor străin de pe piaţa bursieră rusească. Acum el încearcă să determine Consiliul European să impună sancţiuni economice oficialilor ruşi. Browder a alcătuit o listă de 60 de persoane din Ministerul rus de Interne, din sistemul de justiţie şi din poliţia secretă, FSB, care, susţine el, l-ar fi torturat şi ucis pe avocatul său, Sergei Magnitsky. Acesta a dezvăluit cum câştiga statul rus milioane de dolari prin înşelăciune, impunând o taxă abuzivă. Procurorul general al Rusiei a declarat, însă, că nu există nicio încălcare a legilor Federaţiei Ruse. Browder a publicat dovezi despre cum îi înşeală oficialii ruşi pe contribuabili şi cere Uniunii Europene să impună restricţii de călătorie în Europa şi îngheţarea conturilor deţinute de acele persoane în străinătate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că procesul fostului magnat petrolier rus Mihail Hodorkovski nu a fost motivat politic, dar a amendat statul rus pentru condiţiile de detenţie ale omului de afaceri, aflat în închisoare şi condamnat la 13 ani de privare de libertate. CEDO a obligat Rusia să-i plătească daune morale lui Hodorkovski în valoare de 24.543 de euro. Hotărârea Curţii nu este finală, poate fi atacată cu apel, şi spune că au existat abuzuri comise în timpul detenţiei lui Hodorkovski, după arestarea din octombrie 2003. Între timp, sentinţa de 8 ani dată de justiţia rusă a fost prelungită cu încă 5 ani, pentru acuzaţii de fraudă fiscală, furt şi spălare de bani. Omul de afaceri va rămâne în închisoare până în 2016. Cei 7 judecători ai CEDO au găsit deficienţe procedurale în ceea ce priveşte timpul scurs între anchetă şi proces şi erori procedurale. Aranjamentele de securitate din tribunal l-au umilit, spun judecătorii. “Acuzaţiile de motivaţie politică din spatele condamnării trebuie dovedite în mod incontestabil, ori aceste dovezi nu au existat”, se arată în sentinţa CEDO. Oficialii ruşi au declarat deja că sunt mulţumiţi de sentinţa CEDO, care demosntrează, încă o dată, că “justiţia rusă este liberă şi nu este influenţată politic”.

Miercuri, 1 iunie

Scandalul săptămânii a fost cel legat de apariţia unei bacterii E.coli care a provocat moartea unui număr de 18 persoane din Germania, una din Suedia şi îmbolnăvirea altor câteva din Franţa. Iniţial s-a considerat că vinovate de această epidemie ar fi legumele spaniole, mai exact castraveţiii şi roşiile. După câteva analize de laborator, nemţii au revenit asupra declaraţiilor şi au susţinut că nu au găsit bacteria în mostrele de castraveţi testate. Aproape 1.000 de cazuri suspecte de infecţia cu bacteria ucigaşă au fost raportate în Europa, dintre acestea 300 fiind îmbolnăviri grave. Ca răspuns la isteria creată, ce va provoca, de altfel, pagube imense agriculturilor spanioli, ministrul de resort Rosa Aguilar a apărut la televizor şi a mâncat, în direct, o legumă de genul celor incriminate, pentru a demonstra că are încredere deplină în acestea. Ca urmare, Spania s-a gândit chiar să ceară compensaţii Germaniei pentru lansarea unor acuzaţii nefondate, soldate cu oprirea exporturilor de castraveţi şi pierderea a sute de milioane de euro.

Joi, 2 iunie

Letonia are un nou preşedinte. Andris Berzins (66 de ani) fost preşedinte de bancă şi om de afaceri, a câştigat, din al doilea tur de scrutiny, alegerile desfăşurate în Parlamentul de la Riga. El a obţinut 53 din cele 100 de voturi exprimate de parlamentari. Fostul preşedinte Valdis Zatlers, a fost cel învins. Ar fi fost favorit pentru un al doilea mandat, dacă nu ar fi cerut, săptămâna trecută, reforme radicale pentru stoparea corupţiei şi influenţei oligarhilor. Zatlers (56 de ani) a acuzat membrii legislativului că tolerează actele de corupţie şi a cerut un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. Răbufnirea fostului şef de stat s-a produs după ce Parlamentul a oprit o anchetă a biroului anticorupţie, care trebuia să facă o percheziţie la domiciliul unui politician implicat în scandaluri. Letonia se confruntă şi cu probleme economice foarte mari, aşa că această dispută politică nu a fost deloc una binevenită.

Vineri, 3 iunie

Ratko Mladici a apărut în faţa Tribunalului pentru crime de război de la Haga, pentru prima oară, susţinând că nu este vinovat şi nu va încerca să se dezvinovăţească de acuzaţiile „monstruoase” şi „respingătoare”. Mladici a declarat că este grav bolnav şi că în urmă cu 16 ani nu a făcut decât să-şi apere poporul şi ţara. Capetele de acuzare se referă la: genocid, persecuţie, exterminare, crimă, deportare, acte inumane, terorism şi luare de ostatici. Procurorii spun că a luat parte la un scenariu de eliminare sau mutare permanentă a musulmanilor din anumite zone ale Bonsiei, pentru crearea unei Serbii Mari. Întrebat, în prima audiere, dacă înţelege procedurile, Mladici a răspuns da. Apoi şi-a spus numele şi data naşterii, deşi data a fost diferită de cea înregistrată în arhivele tribunalului. Curtea l-a desemnat pe sârbul Aleksandar Aleksic să-l reprezinte pe generalul Mladici în audieri. El îşi poate alege un avocat permanent pentru proces sau poate opta să se apere singur. Judecătorul Alphons Orie a anunţat ordinea de zi a şedinţei, apoi i s-au citit drepturile. Răspunsul fostului comandant a fost: “Sunt un om grav bolnav şi am nevoie de mai mult timp pentru a înţelege ce s-a citit, aşa că vă rog să aveţi răbdare”.

Grecia şi partenerii săi europeni au agreat, în principiu, un nou pachet financiar, potrivit unor surse citate de presa internaţională. Planul pe trei ani ar urma să-l înlocuiască pe cel existent, prin care Grecia ar fi primit 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI. Aurotiăţile elene ar urma să economisească acum 6,4 miliarde de euro , prin măsuri de austeritate şi să înceapă programul de privatizare de 50 de miliarde de euro. În shcimb, ţara va primi o formă de reducere a datoriile sale. Termenii acordului au fost agreaţi la un summit al miniştirlor de finanţe din statele zonei euro, la Viena, joi noaptea. Jean-Claude Juncker, liderul eurogrupului miniştrilor de finanţe a declarat că, în opinia sa, Grecia va primi un nou program de împrumuturi, darîn condiţii foarte stricte.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.6.2011

Lăsați un comentariu


Europa

Ministrul român de Externe: Arestarea lui Navalnîi, inacceptabilă. Președintele Consiliului European cere eliberarea imediată a disidentului

Iulian Soare

Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe, a declarat  că reținerea disidentului Alexei Navalnîi la revenirea în Rusia este ”inacceptabilă”, iar ”represiunea împotriva opoziției, doar pentru… Mai mult

Europa

Alexei Navalnîi – arestat la întoarcerea în Rusia

Iulian Soare

Alexei Navalnîi, cel mai important opozant al lui Vladimir Putin, a revenit duminică seara în Rusia, după cinci luni petrecute în Germania, unde a fost… Mai mult

Stiri

Memorandum pentru aprobarea principalilor ordonatori de credite ai bugetului de stat pentru Strategia fiscal-bugetară pentru 2021-2023

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri un memorandum cu tema: Aprobarea de către Guvern a ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat ale… Mai mult

Europa

Germania, Franţa și Marea Britanie avertizează Iranul să nu înceapă producerea de uraniu metalic metalic

Vladimir Ionescu

Trei puteri europene – Franța, Germania și Marea Britanie – au avertizat Iranul, sâmbătă, să nu înceapă să producă uraniu metalic drept carburant pentru un… Mai mult

Europa

Datoria Italiei ar putea urca în 2021 la un nou record postbelic – 158,5% din PIB

Vladimir Ionescu

Datoria publică a Italiei ar putea urca în acest an la un nou record postbelic, de 158,5% din PIB, depăşind nivelul de 155,6% din PIB,… Mai mult

Europa

Ministrul german de Externe: Persoanele vaccinate anti-Covid ar trebui să aibă acces mai devreme în restaurante și cinematografe

Iulian Soare

Persoanele vaccinate împotriva COVID-19 ar trebui să poată merge la restaurante și cinematografe mai devreme decât ceilalți, a declarat ministrul afacerilor externe al Germaniei, Heiko… Mai mult

Stiri

Pacienții cu boli cronice pot fi programați pentru vaccinare și de medicii specialiști care îi tratează

Vladimir Ionescu

Pacienții cu afecțiuni cronice vor putea fi înscriși în platforma de programări pentru vaccinarea împotriva Covid-19 și de către medicii specialiști care îi au în… Mai mult