Datoriile statului către furnizorii de energie electrică, în urma aplicării schemei de plafonare a preţurilor la energie, se cifrează la circa un miliard de euro, pentru 2024, dar această sumă nu este confirmată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, a declarat, sâmbătă, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, potrivit Agerpres.
„Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale. Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii”, a explicat Daniela Dărăban.
În ceea ce priveşte gazele naturale, a adăugat ea, în cursul anului 2023 şi în 2024, s-a facturat foarte mult sub plafon şi mai sunt sume de recuperat probabil foarte multe din regularizări, dar sunt de ordinul sutelor de milioane, în jur de 300 de milioane de lei.
Directorul ACUE a subliniat că o continuare a schemei de plafonare ar avea un efect în lanţ pe toată piaţa, iar furnizorii nu se ştie cât vor mai putea să ducă, pe partea financiară, din împrumuturi, aceste scheme.
„Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul… Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final”, a punctat Dărăban.
***
Urmărește-ne pe Google News
