Comisia Europeană solicită României să elimine restricțiile privind stabilirea prețurilor și a exporturilor de energie electrică și gaze naturale, se arată întru-un comunicat de mercuri al Comisiei.
În acest sens Comisia Europeană constată că România nu își îndeplinește obligațiile de stat membru UE și a trimis o scrisoare de punere în întârziere pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
„Mai precis, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți. Aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale. Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România”, se arată în scrisoarea trimisă României.
După această notificare, România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar Comisia atenționează că poate decide să emită un aviz motivat.
România, Bulgaria și Grecia se plâng de prețuri prea mari la energie în estul UE
Avertismentul Comisiei vine la o zi după ce ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat că va face apel le Bruxelles pentru ca România să beneficieze de energie mai ieftină. „Alături de Grecia și Bulgaria, cerem Comisiei Europene măsuri clare pentru reducerea tarifelor în această regiune, unde curentul a ajuns cel mai scump de pe continent”, a declarat Sebastian Burduja după ședința de guvern de miercuri.
Ministrul Energiei spune că pe flancul al pieței energetice europene (România, Bulgaria, Grecia, Ungaria) prețurile sunt de regulă mai mari față de vestul Europei.
„Și asta se întâmplă în principal pentru că nu avem suficiente capacități de interconectare la nivelul Austriei și Slovaciei, astfel încât energia mai ieftină produsă în vest nu ajunge până la noi. Atunci, sigur că Austria și alte state din Europa Centrală beneficiază de prețuri mai mici, pe când noi avem prețuri mai mari și pentru că avem o presiune în plus de export, sau de cerere adițională de la Ucraina, de la Republica Moldova” susține ministrul Energiei.
Printre măsurile pe care statele din est doresc să le implementeze pentru reducere prețurilor la energie se numără și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți „inframarginali“, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025.
Pentru România, asta ar însemna continuarea supraimpozitării și după 1 aprilie 2025, supraimpozitare care face parte din schema de sprijinire a consumatorilor ce are în centru plafonarea prețurilor finale. Sebastian Burduja este optimism că va găsi înțelegere la Bruxelles și că cererile României vor fi acceptate: „De aceea am insistat ca la Consiliul miniștrilor Energiei din 15 octombrie, de la Luxemburg, să punem pe masă acest subiect de discuție, pentru că noi trebuie să ne pregătim și pentru anii următori, iar ca să avem cu adevărat o piață europeană unică în energie trebuie să avem interconectări și în Austria, și în Slovacia, și peste tot unde putem crește această capacitate.
***
Urmărește-ne pe Google News
