Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

15 septembrie, 2020

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România a încasat în plin șocul crizei induse de pandemie iar PIB-ul trimestrial s-a diminuat cu 12,3% față de cel din trimestrul anterior.

Explicația majorării comparabile ca pondere în PIB a datoriei publice ( 2,1 puncte procentuale pe T2 și 2 pp în iulie 2020) nu se rezumă doar la majorarea cu circa 40% a sumelor lunare împrumutate suplimentar (13,5 miliarde lei față de 9,7 miliarde media lunară îm plină pandemie, ci și în reducere bazei de raportare cu peste 20 de miliarde de lei ca urmare a metodologiei utilizate.

Conform metodologiei UE, ponderea datoriei în PIB pe parcursul anuluise calculează prin raportarea soldului la suma PIB-urilor realizate în ultimele patru trimestre. Pentru a putea obține noul numitor de la fracția care ne dă datoria publică în procente, a fost scos din PIB-ul utilizat la numitor rezultatul pe T2 2019 și înlocuit cu rezultatul pe T2 2020.


Astfel, s-a ajuns de la valoarea anterioară de 1.072.848,4 milioane lei la cea de 1.052.040,5 milioane lei. Asta deoarece în al doilea sfert al anului, pierderea de PIB a fost de aproape 21 miliarde lei. Acesta este „la zi” rezultatul economic din care se dau diverse creșteri.

Această reducere a PIB în termeni nominali a contribuit din plin în luna iulie la rezultatul concretizat în procente suplimentare de datorie publică, dincolo de cele aproape 3 miliarde de euro deja împrumutate SUPLIMENTAR ( față de banii necesari „rostogolirii” datoriilor) ÎNAINTE de majorarea pensiilor și de creșterea alocațiilor pentru copii.

Cu alte cuvinte, dacă se adaugă și păstrarea programului de creșteri salariale în sectorul bugetar, datele disponibile sugerează că s-au antamat cheltuieli ale statului peste posibilități. De unde reașezarea limitei de deficit la 8,6% din PIB. Cu observația că, dacă 91 de miliarde de lei sunt siguri pe minus, mai puțin clar este cum, după un rezultat de 440 miliarde lei pe S1, vom realiza diferența de 618 miliarde lei pe S2, care a mai rămas de realizat până la atingerea PIB-ului de 1.058 miliarde lei. Nota bene, mai mic decât cel din 2019 chiar în termeni nominali.


Așadar, am ajuns în punctul în care PIB-ul se duce clar în jos iar cheltuielile angajate, fie și diminuate, se duc încă și mai clar în sus. Ca să facem o glumă amară din domeniul sportiv, „avem, n-avem mingea, tragem la poartă”. Or, la o datorie de 40% din PIB și un nivel mediu de circa 3,75% al dobânzilor achitate ( era 3,36% pe 15 septembrie dar numai cotația la zi, media se face și cu sumele deja împrumutate), deja s-a dus PE TERMEN LUNG jumătate ( 1,5%) din spațiul fiscal de 3% deficit permis prin criteriile de la Maastricht.

Ca să fie clar, jumătate din banii de deficit acceptat sunt blocați DEJA de „isprăvile” bugetare  anterioare, A se citi consum fără acoperire, după cum demonstrează clar deficitul de 7% – 8% consemnat anual în comerțul cu mărfuri . Mai putem face deficit doar pentru consum suplimentar, implicit deficit extern sporit, sau pentru investiții, dacă nu vrem să aruncăm banii pe geam, în beneficiul altor economii, ci pentru relansarea economiei proprii.

Oricum, nota de plată o vom lăsa masiv și pe termen îndelungat generațiilor viitoare, care vor trebui să achite procente bune din PIB an de an de an ș.a.m.d.( fără contrapartidă palpabilă în școli, spitale sau drumuri) datorită competenței și caracterului înaintașilor.

P.S. Datoria publică a trecut pragul de 500 miliarde de lei, pe contabilitatea națională

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna iulie 2020 a depășit în luna iulie 2020 pragul de 500 de miliarde de lei pe contabilitatea națională ( OUG 64/2007 include garanțiile emise de autoritățile centrale și locale) dar valoarea de 517,6 miliarde lei a fost ajustată după consolidarea pe model european la 444,4 miliarde lei.

De reținut, prin prisma necesităților crescute la nivel local după transferul unor competențe de la nivel central fără o contrapartidă pe măsură în alocarea de fonduri, în timp ce datoria la nivelul administrației centrale a urcat din 2015 încoace cu două treimi, de la ceva mai puțin de 300 de miliarde de lei la 501,9 miliarde lei în iulie 2020, datoria locală a scăzut (!) de la 16,8 miliarde lei la 15,9 miliarde lei, tot în termeni nominali.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr