fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

de Marin Pana , 15.9.2020

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România a încasat în plin șocul crizei induse de pandemie iar PIB-ul trimestrial s-a diminuat cu 12,3% față de cel din trimestrul anterior.

Explicația majorării comparabile ca pondere în PIB a datoriei publice ( 2,1 puncte procentuale pe T2 și 2 pp în iulie 2020) nu se rezumă doar la majorarea cu circa 40% a sumelor lunare împrumutate suplimentar (13,5 miliarde lei față de 9,7 miliarde media lunară îm plină pandemie, ci și în reducere bazei de raportare cu peste 20 de miliarde de lei ca urmare a metodologiei utilizate.

Conform metodologiei UE, ponderea datoriei în PIB pe parcursul anuluise calculează prin raportarea soldului la suma PIB-urilor realizate în ultimele patru trimestre. Pentru a putea obține noul numitor de la fracția care ne dă datoria publică în procente, a fost scos din PIB-ul utilizat la numitor rezultatul pe T2 2019 și înlocuit cu rezultatul pe T2 2020.

Astfel, s-a ajuns de la valoarea anterioară de 1.072.848,4 milioane lei la cea de 1.052.040,5 milioane lei. Asta deoarece în al doilea sfert al anului, pierderea de PIB a fost de aproape 21 miliarde lei. Acesta este „la zi” rezultatul economic din care se dau diverse creșteri.

Această reducere a PIB în termeni nominali a contribuit din plin în luna iulie la rezultatul concretizat în procente suplimentare de datorie publică, dincolo de cele aproape 3 miliarde de euro deja împrumutate SUPLIMENTAR ( față de banii necesari „rostogolirii” datoriilor) ÎNAINTE de majorarea pensiilor și de creșterea alocațiilor pentru copii.

Cu alte cuvinte, dacă se adaugă și păstrarea programului de creșteri salariale în sectorul bugetar, datele disponibile sugerează că s-au antamat cheltuieli ale statului peste posibilități. De unde reașezarea limitei de deficit la 8,6% din PIB. Cu observația că, dacă 91 de miliarde de lei sunt siguri pe minus, mai puțin clar este cum, după un rezultat de 440 miliarde lei pe S1, vom realiza diferența de 618 miliarde lei pe S2, care a mai rămas de realizat până la atingerea PIB-ului de 1.058 miliarde lei. Nota bene, mai mic decât cel din 2019 chiar în termeni nominali.

Așadar, am ajuns în punctul în care PIB-ul se duce clar în jos iar cheltuielile angajate, fie și diminuate, se duc încă și mai clar în sus. Ca să facem o glumă amară din domeniul sportiv, „avem, n-avem mingea, tragem la poartă”. Or, la o datorie de 40% din PIB și un nivel mediu de circa 3,75% al dobânzilor achitate ( era 3,36% pe 15 septembrie dar numai cotația la zi, media se face și cu sumele deja împrumutate), deja s-a dus PE TERMEN LUNG jumătate ( 1,5%) din spațiul fiscal de 3% deficit permis prin criteriile de la Maastricht.

Ca să fie clar, jumătate din banii de deficit acceptat sunt blocați DEJA de „isprăvile” bugetare  anterioare, A se citi consum fără acoperire, după cum demonstrează clar deficitul de 7% – 8% consemnat anual în comerțul cu mărfuri . Mai putem face deficit doar pentru consum suplimentar, implicit deficit extern sporit, sau pentru investiții, dacă nu vrem să aruncăm banii pe geam, în beneficiul altor economii, ci pentru relansarea economiei proprii.

Oricum, nota de plată o vom lăsa masiv și pe termen îndelungat generațiilor viitoare, care vor trebui să achite procente bune din PIB an de an de an ș.a.m.d.( fără contrapartidă palpabilă în școli, spitale sau drumuri) datorită competenței și caracterului înaintașilor.

P.S. Datoria publică a trecut pragul de 500 miliarde de lei, pe contabilitatea națională

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna iulie 2020 a depășit în luna iulie 2020 pragul de 500 de miliarde de lei pe contabilitatea națională ( OUG 64/2007 include garanțiile emise de autoritățile centrale și locale) dar valoarea de 517,6 miliarde lei a fost ajustată după consolidarea pe model european la 444,4 miliarde lei.

De reținut, prin prisma necesităților crescute la nivel local după transferul unor competențe de la nivel central fără o contrapartidă pe măsură în alocarea de fonduri, în timp ce datoria la nivelul administrației centrale a urcat din 2015 încoace cu două treimi, de la ceva mai puțin de 300 de miliarde de lei la 501,9 miliarde lei în iulie 2020, datoria locală a scăzut (!) de la 16,8 miliarde lei la 15,9 miliarde lei, tot în termeni nominali.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult

Europa

Republica Moldova – Lista celor 16: Natalia Gavrilița a anunțat viitoarea echipă guvernamentală

Razvan Diaconu

Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat marți echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent al României a urcat la valoarea din criza precedentă. Euro poate ajunge la 5,10 lei în 2023 – raport Capital Economics

Adrian N Ionescu

Deficitul de cont curent al României pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,3% din PIB în mai. Este un nivel îngrijorător nu numai pentru… Mai mult

Stiri

Sesiune extraordinară la Senat pentru aprobarea OUG care permite primăriilor să ia credite de la Trezorerie

Vladimir Ionescu

Biroul permanent al Senatului va avea şedinţă miercuri pentru a convoca această cameră în sesiune extraordinară în vederea introducerii în procedură parlamentară a ordonanţei de… Mai mult

Stiri

Populația globală se va confrunta cu un „deficit” de milioane de femei în următorii 10 ani – studiu Global Health BMJ

Vladimir Ionescu

În următorii 10 ani se vor naște cu 4,7 milioane de femei mai puțin în întreaga lume din cauza practicilor selective privind sexul bebelușilor, potrivit… Mai mult