Regulile bugetare ale Uniunii Europene trebuie să fie adaptate la nivelul ridicat al datoriei suverane din urma crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), dar nu până într-acolo încât să se anuleze datoriile acumulate în timpul acesteia – a declarat duminică Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Economie.
Nivelul mediu al datoriei zonei euro față de PIB va fi de 103% – 104% la finalul anului viitor, potrivit estimării oficialului european.
„Trebuie să ţinem cont de acest nou scenariu”, a afirmat Paolo Gentiloni la postul italian de televiziune RAI, citat de Reuters.
Uniunea Europeană a suspendat în luna martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere, cea mai importantă, în actualul context, fiind cea care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut.
Statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de zeci de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei.
Pe de altă parte, Paolo Gentiloni a respins ideea anulării datoriilor contractate pe perioada pandemiei, propusă de Mișcarea 5 Stele, de guvenământ în Italia, în sprijinul unei alte propuneri, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli.
„În Europa datoriile nu se anulează”, a spus sec Paolo Gentiloni.
Mai mult, „răspunsul (la criză) nu este anularea datoriilor, ci crearea condițiilor pentru schimbări graduale și adaptarea regulilor noastre la noua realitate”, a răspuns oficialul european unei întrebări RAI.
Paolo Gentiloni anunţase, luna trecută, că normele Uniunii Europene care impun limite cu privire la creşterea deficitului bugetar şi plafonează nivelul de îndatorare al statelor membre (la 60% din PIB) vor rămâne suspendate şi anul viitor, pentru a putea susţine măsurile de relansare a economiei din recesiunea provocată de pandemie.
Estimările lu iPaolo Gentiloni sunt mai severe decât cele din prognoza de toamnă a Comisiei Europene, care vedeau ponderea datoriei publice agregate în PIB a Zonei Euro în creștere de la 85,9% din PIB în 2019, până la 101,7% din PIB în 2020, 102,3% în 2021 şi 102,6% din PIB în 2022.
De asemenea, deficitul public agregat al Zonei Euro ar fi în creștere de la 0,6% din PIB în 2019, până la 8,8% în 2020, 6,4% în 2021 şi la 4,7% din PIB în 2022.
Urmărește-ne pe Google News
