Datoria publică a României raportată la PIB a crescut în luna ianuarie cu 0,5 puncte procentuale, de la 47,3% la finele anului trecut la 47,8% în data de 31.01.2021, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Reamintim că, pe parcursul anului trecut, majorarea a fost de 12 pp, adică o medie lunară de 1 pp.
Precizăm că aceste date sunt obținute pe baza metodologiei europene de calcul, conform căreia valoarea de 498.352,1 milioane lei din decembrie 2020 a urcat la 503.604,1 milioane lei în ianuarie 2021. Ceea ce echivalează cu o majorare de circa 5 miliarde lei sau 1,1% în volum, raportarea fiind făcută procentual la un PIB estimat pe anul trecut a fi de circa 1.053 miliarde lei.
Oarecum paradoxal, însă, potrivit metodologiei naționale, datoria publică ( deși este mai mare în expresie valorică) a fost în scădere pe prima lună a anului în curs, de la 590.362,6 milioane lei la 587.830,9 milioane lei. Ceea ce însemană o diminuare de circa 2,5 miliarde lei sau 0,4% din total.
Situația pe valute în care sunt denominate obligațiile asumate de statul român arată o repartizare echilibrată între lei (48,6%) și monede străine (43,2% euro, 7,9% dolari americani și 0,3% yeni japonezi). De remarcat, însă, un anumit avans al împrumuturilor în valută față de evoluțiile din anii anteriori.
Avansul împrumuturilor în valută și reorientarea acestora sprescadențe mai lungi pentru a reduce efortul anual de rambursare aferent, a condus modificarea în timp a proporțiilor între aceasta și lei. Care va reclama lansarea de noi împrumuturi în lei pe piața internă, pentru echilibrare pe parcursul acestui deceniu (vezi profilul rambursării datoriilor la data de 31.01.2021)
Dincolo de aceste aspecte, mai mult sau mai puțin tehnice, ar fi de reținut necesarul de finanțare pentru acoperirea deficitului bugetar, cauză directă a majorării datoriei publice, provenit din discrepanța între veniturile încasate de stat și obligațiile asumate și achitate. Discrepanță doar pe jumătate generată de criza Covid iar jumătate din motive care nu țin de această criză și care vor trebui înlăturate, simultan cu revenirea din criza economică. Iată situația la zi:
Observați că statul trebuie să facă rost de bani de împrumut nu doar pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli dar și pentru a putea „rostogoli” sumele care vin la scadență din urmă, de la împrumuturile contractate în anii anteriori. Iar ratele de capital sunt deja în creștere, deoarece cuantumul majorat este mai important decât scăderea dobânzilor.
Mai mult, în funcție de deciziile luate în materie de indexare a veniturilor, riscăm să creștem masiv costul noilor împrumuturi, pe care TREBUIE să le luăm. Dacă mai acordăm bani nesustenabili prin rezultatul economiei pe baza căreia se pot emite acești bani, situația se poate deteriora rapid.
Pentru meditație, având în vedere că nu va veni nimeni să ne plătească datoriile ci sarcina va cădea tot pe cei circa 5 milioane de români care lucrează și sunt fiscalizați corespunzător legilor în vigoare, rezultă că fiecare lucrător datorează deja ( ȘI VA PLĂTI SUB O FORMĂ SAU ALTA) cam 100.000 de lei sau 20.000 de euro de căciulă. A mai împrumuta alții pentru diverse populisme nu prea face sens.
Urmărește-ne pe Google News
