Datoria globală publică și privată a înregistrat în 2021 cel mai semnificativ declin din ultimii 70 de ani, după ce atinsese un nivel record în 2020, din cauza impactului pandemiei, dar per ansamblu a rămas mult peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit calculelor Fondului Monetar Internațional (FMI), scrie Reuters.
Datoria globală publică și privată a scăzut cu 10 puncte procentuale anul trecut, la echivalentul a 247% din PIB-ul global, de la nivelul de vârf de 257% din PIB în 2020. În 2007, înaintea crizei financiare, aceasta era de aproximativ 195% din PIB.
În dolari, datoria globală a continuat să crească, deși într-un ritm mai lent, ajungând anul trecut la nivelul record de 235.000 miliarde de dolari.
Ratele datoriei sunt de așteptat să scadă în continuare în majoritatea țărilor în 2022, având în vedere creșterea PIB-ului nominal, însă lucrurile s-ar putea schimba în 2023, pe fondul declinului activității economice și a creșterii costurilor serviciului datoriei (dobânzile la care se împrumută statele, companiile și populația), a avertizat Vitor Gaspar, directorul de afaceri fiscale al FMI.
Scăderea datoriei private a antrenat mare parte din reducerea datoriei globale
Datoria privată, care include obligațiunile companiilor non-financiare și ale gospodăriilor, a fost „motorul” scăderii generale, înregistrând un declin de șase puncte procentuale, la 153% din PIB, potrivit datelor colectate în rândul a 190 de țări.
Scăderea de patru puncte procentuale a datoriei publice, la 96% din PIB, a reprezentat cel mai mare semnificativ declin din ultimele decenii.
Fluctuațiile neobișnuite ale nivelului datoriei globale au fost rezultatul redresării economiei în urma pandemiei și nivelul ridicat al inflației, susține instituția internațională.
Dinamica datoriei a variat în rândul statelor. Economiile avansate au înregistrat cea mai mare scădere a datoriei, atât publice cât și privată, ambele reducându-se cu 5% din PIB în 2021. Acestea au fost urmate de economiile emergente, mai puțin China.
Datoria a crescut în rândul statelor sărace
Dar statele cu venituri scăzute s-au confruntat cu o creștere a ratei datoriei anul trecut, aceasta sporind temerile privind capacitatea țărilor cu venituri scăzute și medii de a-și onora angajamentele, avertizează FMI.
Paulo Medas, care coordonează Monitorul Fiscal al FMI, a declarat că nivelul datoriilor în țările cu venituri mici a atins cel mai înalt nivel de la reducerea datoriilor din anii 1990 și începutul anilor 2000.
Aproximativ 25% din țările cu piețe emergente și peste 60% dintre țările cu venituri mici sunt fie în situații de dificultate în ceea ce privește capacitatea de rambursare a datoriilor, fie aproape de astfel de crize.
Gestionarea nivelului ridicat al datoriilor va deveni din ce în ce mai dificilă dacă perspectivele vor continua să se deterioreze, iar costurile de împrumut să crească, a avertizat și Vitor Gaspar.
Nivelurile ridicate ale inflației au continuat să contribuie la reducerea ratei datoriilor în 2022, dar cheltuielile fiscale ar crește probabil dacă inflația va deveni persistentă, ceea ce ar putea duce la costuri de împrumut mai mari.
Experții FMI au recomandat guvernelor să urmeze politici fiscale care să ajute la reducerea presiunilor inflaționiste și a vulnerabilităților datoriei pe termen lung, continuând în același timp să-i sprijine doar pe cetățenii vulnerabili.
***
