Datoria publică a României a urcat la 40,2% din PIB în iunie, după ce în mai se afla ușor sub (39,9% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Datoria administrației publice s-a ridicat la 430,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie. Plafonul datoriei publice a fost majorat la rectificare cu un punct procentual, la nivelul de 41% din PIB.
Consiliul Fiscal a avertizat în repetate rânduri că rapoartele europene plasează riscul aferent datoriei publice a României la o valoare ”înaltă” (cu excepția celei pe termen scurt).
Totodată, în privind sustenabilitatea datoriei publice pe anul 2019 elaborat de CE se arată că în lipsa unor măsuri de corecție, datoria publică a României ar ajunge la 62,3% din PIB în 2025, și la circa 91,2% din PIB în 2030.
Aceste cifre privesc situația anterioară izbucnirii pandemiei și încorporează majorarea pensiilor potrivit calendarului actual.
Scenarii în situația depășirii pragului de 45% din PIB
Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede o serie de acțiuni pe care executivul trebuie să le ia în contextul în care datoria publică depășește pragul de 45%, 50%, 55%, respectiv 60%. Printre acestea se numără înghețarea cheltuilielilor totale privind salariile din sectorul public, dar și a cheltuielilor de asistență socială (pensii).
Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
(Citiți și: ”Cheltuielile cu salariile bugetarilor, dublate în ultimii cinci ani. Al treilea factor de presiune pe deficit, programul de creștere a acestora până în 2022”)
Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)
Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (Art. 10 În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, menţionată la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referinţă, astfel cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 23 noiembrie 2011).
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normativela nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
