duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 septembrie, 2019

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele șapte luni ale anului în curs un deficit de peste șase miliarde de euro sau 2,77% din PIB estimat pentru 2019 (pentru referință, ceva mai mare decât deficitul bugetar prevăzut pentru 2019). Majorarea soldului negativ faţă de aceeaşi perioadă din 2018 a fost de 1.166 milioane euro, respectiv 24% creştere procentuală.

Expandarea cu 28% a deficitului pe partea de bunuri (de la circa 7,4 miliarde de euro la 9,4 miliarde de euro) a fost în mică măsură compensată de avansul soldului pozitiv pe segmentul de servicii (+9,4%, după ce soldul pozitiv a trecut de cinci miliarde de euro). Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii creşterea deficitului a fost de 60% ( de la -2.727 milioane euro la -4.360 milioane euro).

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Performanțe mai bune au fost consemnate de serviciile de transport (+351 milioane euro sau +16% în termeni procentuali) şi de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+109 milioane euro sau +7% în termeni procentuali).  De reținut, serviciile de transport au generat aproximativ jumătate din excedentul consemnat pe partea de servicii.


La un grad de acoperire sectorial (venituri faţă de cheltuieli de profil) de doar 56%, turismul a anulat integral efectul sumelor intrate în ţară ca sold din transferurile private ale românilor plecaţi la muncă în străinătate ( -1.036 milioane euro faţă de +937 milioane euro în intervalul ianuarie – iunie 2019).

De semnalat revenirea la valori semnificativ mai reduse a soldului negativ pe segmentul de venituri primare (venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare – investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii – şi alte venituri primare – impozite, subvenții -), cu 720 milioane mai mic la finele lunii iulie față de doar 204 milioane euro mai puțin la mijlocul anului.

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților – redus cu peste 70% în 2019

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților a scăzut cu mai mult de 70% pe parcursul primelor șapte luni din 2019 ( doar 660 milioane euro sold la 30.06.2019 faţă 2.241 milioane euro la finalul anului trecut). Cea mai mare parte a sumelor care au ieşit din conturi s-au înregistrat în luna mai, după care fenomenul s-a temperat.


Investițiile directe ale nerezidenților pe primele șapte luni din 2019 au însumat 2.916 milioane euro, cu circa 22% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-au situat la 2.384 milioane euro. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 2.102 milioane euro. Creditele intragrup au crescut puternic în ultimele două luni, la 814 milioane euro (de la 15 milioane euro la finele lunii mai).

Datoria externă totală a crescut pe parcursul lunii iulie cu aproape patru miliarde de euro, până la 107,6 miliarde euro milioane, practic o dublare a avansului faţă de finalul anului trecut, cumulat pe primele șase luni. Cam trei sferturi din această majorare puternică din iulie s-a regăsit în datoria externă pe termen mediu şi lung. Datoria pe termen scurt a crescut și ea, până la 34,3 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 17,6%, în scădere și sub nivelul de 21,2% consemnat la finele anului precedent (valoare, la rândul ei, mai mică decât cea de 25% de la sfârșitul lui 2017).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 5,0 luni, ceva mai bine în raport cu cele 4,9 luni consemnate la finele lui 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, s-a ameliorat semnificativ, după ce coborâse până la 72,6% în luna mai, și a urcat peste valoarea consemnată la finalul anului 2018.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: