miercuri

27 martie, 2024

5 aprilie, 2013

Daniel Morar a anunțat vineri că renunță la interimatul în fruntea Ministerului Public, pentru a nu genera ”o mare problemă constituțională”, după ce premierul Victor Ponta a susținut că procurorul nu putea fi detașat în funcția de prim-adjunct al procurorului general al României, iar președintele Traian Băsescu a sugerat că aceasta ar putea constitui o chestiune de constituționalitate.

El a precizat că i-a comunicat deja decizia președintelui Traian Băsescu.

„Am decis, pentru a nu crea probleme, să mă retrag din această funcţie. I-am spus domnului preşedinte Traian Băsescu decizia mea, iar după numirea la Curtea Constituţională trebuia să fi devenit evident pentru oricine că nu mai am o miză personală în ocuparea vreuneia din cele două funcţii mult-discutate”, a spus Daniel Morar, într-o declarație de presă.


Morar și-a motivat gestul făcând refereire la faptul că premierul Victor Ponta l-a criticat virulent pentru aprecierile sale publice, cum că la DNA ar trebui numit numai un procuror anticorupție, dar și la faptul că președintele Traian Băsescu a spus că interimatul în funcția de procuror general trebuie să se tranșeze la Curtea Constituțională.

”Am văzut însă aseară că nu aveam dreptul la această atitudine. Ni s-a spus că desemnarea şi numirea procurorului general şi a procurorului şef al DNA este o înţelegere exclusiv între actorii politici şi că nu contează ce spun magistraţii, procurorii şi judecătorii”, a spus Morar.

”Tot zilele trecute, inclusiv aseară, am aflat că sunt pe cale să generez o mare problemă constituţională, sunt pe cale să generez un conflict între puterile statului. Pare un lucru serios şi nu vreau să fac asta. Acesta este motivul pentru care am decis să pun capăt carierei mele în fruntea Ministerului Public”, a adăugat el.

Fostul procuror-șef al DNA a menționat că va cere Consiliului Superior al Magistraturii să anuleze detașarea sa în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţia de prim-adjunct al procurorului general.


”În momentul în care cei mai importanţi oameni din statul român, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, îţi spun că e o problemă mare de constituţionalitate şi îţi spun ţie, Morar, că rămânând acolo împiedici numirile în fruntea Ministerului Public sau că eşti o problemă pentru sistem este momentul să pleci. Eu am venit aici să rezolv probleme nu să creez unele”, a declarat el.

Am refuzat să candidez la Parchet pentru a-i da președintelui marjă de negociere pentru DNA

În privința procesului de numire a șefilor Parchetului, Morar a afirmat că a renunțat la ideea de a candida pentru o nouă funcție de conducere în instituție, pentru a-i lăsa președintelui marja de negociere cu ministrul Justiției pentru a obține persoana cea mai competentă în funcția de procuror-șef al DNA.

Daniel Morar a afirmat, însă, că a realizat că nu i-a mai rămas decât o atitudine radicală ca soluție la evoluția numirilor la DNA.

”Am realizat însă destul de repede cum stau lucrurile şi am realizat că trebuie o atitudine radicală, schimbată faţă de cea a predecesorilor mei, pentru a putea opera schimbări în ceea ce înseamnă lupta anticorupţie şi atitudinea anticorupţie a organelor judiciare. Am acţionat în toată această perioadă după înalte standarde morale, după înalte niveluri de exigenţă şi acelaşi lucru l-am cerut şi colegilor mei”, a declarat Daniel Morar.

Cât de legal conducea Morar Parchetul General

Daniel Morar asigura interimatul în funcția de procuror general al României din postura de prim-adjunct al procurorului general, funcție în care a fost detașat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

În 1 octornmbrie 2012, în penultima sa zi de mandat, Laura Codruța Kovesi l-a delegat pe Daniel Morar în funcția de prim-adjunct al procurorului general, poziție care era vacantă. Morar ocupa funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, însă avea grad de procuror la Parchetul General, ceea ce i-a permis delegarea.

Pe 25 martie 2013, CSM a anunțat că îl detașează pentru încă 6 luni, începând cu 2 aprilie, pe Morar în funcția de prim-adjunct al procurorului general al României, ca urmare a expirării delegării sale și pentru că, între timp, propunerea ministrului Justiției, Mona Pivniceru, pentru funcția de procuror general fusese respinsă de președintele Traian Băsescu.

CSM a invocat în susținerea detașării lui Morar articolul 58, alin. 1 din legea 303/2004, privind statutul magistraților,

„Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale”, se arată în lege.

De remarcat că CSM a primit cererea pentru detașarea lui Morar în funcția de prim-adjunct la Parchet de la procurorul general adjunct al Parchetului. Cu late cuvinte procurorul general adjunct al parchetului a cerut CSM să-i detașeze un șef.

(Descarcă de AICI explicațiile CSM)

Pe 3 aprilie, însă, Guvernul a obiectat la detașarea lui Morar în funcția de prim-adjunct al procurorului general, operată de CSM, susținând că este ilegală.

Executivul a explicat că CSM nu putea să-l detașeze pe Morar în funcția de prim-adjunct, ci doar în cadrul parchetului General.

Mai departe, pentru a ocupa funcția de prim-adjunct al procurorului general, Morar ar fi avut nevoie de delegare din partea procurorului general, în interpretarea Guvernului.

Numai că procurorul general nu mai era în funcție.

”Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenţa de numire şi nici de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ceea ce intră în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii este detaşarea în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei. Subsecvent detaşării, ocuparea funcţiei de prim-adjunct presupune respectarea procedurii de numire sau, dacă este cazul, a procedurii de delegare, prevăzute de lege pentru această funcţie”, a explicat Palatul Victoria.

(Descarcă de AICI explicațiile Guvernului)

Cine conduce Parchetul General acum

Șefa Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, fost membru al CSM, pare să dea dreptate Guvernului în inetrpretarea Legii 303/2004.

Ea a explicat, pentru cursdeguvernare.ro, că trebuie făcută distincția între instituția delegării și instituția detașării.

”Delegarea însemană că îți dau niște atribuții în plus față de cele pe care le ai tu. În cazul în care sunt posturi vacante de conducere la instanțe și parchete, luăm un procuror sau un judeăctor X și îi du niște atribuții în plus. Asta este instituția delegării și nun poate să fe decât pe o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 6 luni. Este valabilă doar pentru situații de urgență”, a spus Iorgulescu.

”Detașarea este același lucru cu transefrul, dar este pe o perioadă mai scurtă de timp – 6 luni-3 ani. Se realizează între instanțe sau parchete de același grad. Să spunem că o instanță are nevoie musai de un judecător și atunci se detașează un judecător de la instanța X la instanța Y sau la Parchete. Detașarea o cere conducătorul instituției care are nevoie”, a completat ea.

Iorgulescu a susținut că în cazul lui Daniel Morar procurorul general adjunct a cerut în mod eronat detașarea, acesta neavând această atribuție.

”În cazul domnului Morar nu avea cine să ceară. Nu poate un djunct să ceară pentru un șef. Conducătorul instituției cere. E ridicol, să se detașeze șeful? Detașarea nu există în materie de procuror general. Detașarea este pentru procurori sau judecători simpli. Când o instanță sau patrchet nu are suficienți oameni, li se detașează de la anumite instituții”, a mai explicat Georgiana Iorgulescu.

Referitor la explicațiile Consiliului Superior al Magistraturii, șefa Centrului de Resurse Juridice a susținut că CSM ”pervertește articolul 58” al Legii 303/2004, care prevede că ”CSM dispune detaşarea procurorilor la alte parchete, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii”.

”Aceea e teza generală, iar deasupra arată cum se numește procurorul general. Citești toate articolele în ordinea de acolo, nu doar pe unul dintre ele”, a susținut Iorgulescu.

Astfel, Daniel Morar ar fi condus fără bază legală Parchetul General, în ultimele 3 zile, iar actele semnate de el ar putea fi declarate nule de o instanță de judecată, la cererea vreunui petent care se consideră prejudiciat de documentele respective.

”E mai grav să semneze cineva care este sub semnul întrebării în ceea ce privește legalitatea să semneze acte. Dacă un petent solicită anularea actelor (semnate de Daniel Morar -n.r.), în sensul că el consideră că a fost prejudiciat, atunci, o instanță poate să stabilească”, a explicat Iorgulescu.

În context fostul membru al CSM a arătat că în acest moment, în mod normal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de șeful imediat inferior ierarhic, adică de procurorul general adjunct, Gabriela Scutea.

UPDATE. CSM a decis vineri ca Daniel Morar să-și înceteze detașarea la Parchetul General începând cu data de 15 aprilie, astfel încât el va conduce până atunci instituția. De asemenea, ministrul interimar al Justiției, premierul Ponta, a solicitat CSM să analizeze posibilitatea grăbirii calendarului de intervievare a celor șase procurori-șefi propuși și soluționarea avizului Cosniliului înainte de data de 3 iunie anunțată inițial de CSM.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: