Prezența statului în economie, așa cum se poate observa în toată Europa, va fi mai accentuată, din rațiuni ce țin de asigurarea nevoilor de bază: alimente, energie, securitate. În ceea ce privește piața de energie, aceasta trebuie să fie mai bine reglementată în Uniunea Europeană, consideră profesorul de economie Daniel Dăianu, care deține și funcția de președinte al Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia o piața liberă nu înseamnă că trebuie să fie lipsită de reglementări.
“Economia modernă are reglementări pe toată piața. O piață financiară fără reglementări ne-a dus la un dezastru în urmă cu 13 ani (criza financiară din 2008-2009). Același lucru se poate întâmpla și în domeniul energiei. Europa va introduce reglementări și pe piața energiei”, a declarat, marți, Daniel Dăianu, ”Bugetul și fiscalitatea 2023: la ce să se aștepte economia?”, organizată de Curs De Guvernare.
„Ce se întâmplă acum nu are precedent după cel de-al Doilea Război Mondial. Avem un război deschis în Ucraina împreună cu ridicarea majoră a prețului la energie. Multă lume nu înțelege cât de mult șochează economiile această creștere a prețurilor la energie. Așa ceva nu s-a întâmplat, nici în urmă cu câteva decenii, când economia americană a fost supusă acelui șoc al multiplicării prețului la țiței”, a spus Daniel Dăianu.
Războiul nu înseamnă neapărat să tragi cu pușca
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, situația de acum a scos la lumină carențele funcționării pieței energiei, a pieței comune din UE.
“O legare a prețului la gazul natural, a prețului marginal cu prețul la electricitate. În vremuri de restriște sau de război cum am spus mai devreme, așa cum și pandemia a fost ca o luptă, au fost închise sectoare întregi și populația stătea închisă acasă. Războiul nu înseamnă neapărat să tragi cu pușca. Această legare mecanică a prețului marginal la gaz de prețul la electricitate trebuie ruptă. Mai ales că Federația rusă a folosit gazul ca pe o armă în acest război. Și atunci ce facem? Distrugem economii pentru reguli folosite să zicem din perioade cât de cât normale în perioade anormale. La nivelul UE aproape că există consens că trebuie ruptă această legătură”, a declarat Daniel Dăianu.
Marea provocare a guvernanților este să limiteze stricăciunile
Daniel Dăianu consideră că sistemul economic global “se sparge”, întrucât s-au acumulat mai mulți factori.
“Mai avem și pandemia care nu s-a terminat. Ai perspectiva stagflației, ai piețele financiare foarte nervoase. Greșeli mari în politica economică te pun cu spatele la zid, dar șocurile externe sunt teribile. Ai aversiune crescută față de investiții. (…) Economiile sunt zguduite practic și marea provocare pentru politica economică, pentru cei care guvernează o țară este de a limita stricăciunile”, a explicat Daniel Dăianu.
“Tensiunea este foarte mare pe pieţele financiare şi sunt riscurile sistemice în ceea ce priveşte sectorul bancar-umbră. De aici vor veni necazurile mari, pentru că în momentul în care băncile centrale întăresc politicile monetare, aceste rate crescute şi pieţele financiare mai strânse pot să…. cum se zice <<Atunci când apa se retrage se vede cine e în pielea goală>>. Avem multe firme de tip zombie sau firme care aveau mari probleme de finanţare şi care acum vor avea probleme şi mai mari de finanţare şi pot să intre în stare de insolvenţă”, a spus Daniel Dăianu.
Nu este o criză care poate fi rezolvată în 6 luni
Economistul consideră că această criza energetică este de durată, iar tensiuniile vor continua.
“Criza energetică va dura, pentru că această suire masivă a preţului relativ a energiei face ca tensiunile în economii să rămână. Nu poţi să-i salvezi pe toţi, n-ai o baghetă magică să te întorci cu 3-4 ani în urmă. Eu nu văd cum se poate aşa ceva, pentru că vorbim de o criză a costului vieţii. Nu este o criză care poate să fie rezolvată în şase luni, nici măcar în doi ani. Este un sindrom al economiilor de război, deşi la noi nu zboară rachete, nu zboară bombe, dar războiul este în proximitatea noastră, se vede acest lucru. Se vede în inflația foarte ridicată, se vede prin costul utilităților, se vede în aversiunea față de risc manifestată de mediul de afaceri”, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.
Câteva ipoteze macro pentru 2023
„Aici îmi exprim câteva puncte de vedere personale, deși sunt președintele Consiliului Fiscal, vă dați seama că nu vă pot prezenta poziția Consiliului Fiscal pentru că nici nu avem construcția de buget, nici ipotezele pe care își va construi Guvernul bugetul pe 2023, dar câteva piste de raționament pot oferi”, a spus Daniel Dăianu.
- Creșterea PIB în anul care va veni va fi mult mai mică, vom avea o încetinire puternică. Eu văd o creștere între 2 și 3%, dacă nu vom avea nici șocuri externe și mai severe. Nu știm ce se va întâmpla în Europa. Am văzut că instituțile financiare internaționale și-au revizuit în mod constant prognozele.
- Inflația se va duce în jos în anul care vine, de la undeva 16% în acest an. Vom avea un proces de dezinflație. Asta ar putea fi o știre bună. Dar și o inflație în jur de 10% în 2023 nu e o știre bună, dar cel puțin avem un proces de dezinflație.
- Trebuie să fim chibzuiți în continuare cu politica bugetară, să fim foarte atenți cu indexările pe care le facem, să urmăm în continuare țintirea unui deficit mai mic în 2023, să ne ducem spre 5% din PIB. Ținta inițială pentru 2022 era de 7%.
- Execuția bugetară este ajutată de deflator și de creșterea reală. Vom avea probabil undeva la 20-22% creștere de venituri nominale în acest an.
- Rămâne o mare necunoscută impactul schemei de plafonare a prețurilor la energie.
- Avem un sistem financiar subțire, care limitează datoria publică, pentru că expunerea băncilor nu poate să fie crescută prea mult, băncile nu pot achiziționa fără limite datorie publică. Dar are și un revers. Poate să inducă la ieșirea la finanțare în exterior și asta nu este de bun augur. Nu este bine să ai multă datorie publică în valută, mai ales în dolari americani.
- Fondurile UE sunt o forță contraciclică întrucât politicile monetare în Europa vor fi prociclice, adică ai întărire de politică monetară în condițiile în care economiile europene încetinesc.
- Avem resurse energetice pe care trebuie să le valorificăm mai bine, o structură pozitivă care ne avantajează în peisajul european.
- Bugetul va fi încordat în anii care vin de cheltuieli adiționale pentru apărare, de 0,5% din PIB, ai o creștere a veniturilor fiscale care este necesară, nu poți miza doar prin deflator ca să reduci cheltuielile permanente.
Prezentarea integrală a lui Daniel Dăianu – transcript și video – poate fi urmărită AICI-LINK
***
