marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 august, 2014

Observații preliminare

Odată cu apariția crizei din Ucraina și impactul multilateral al acesteia, relația dintre UE și Federația Rusă trebuie să fie examinată. Această criză duce la un alt tip de incertitudine geopolitică, care merge dincolo de problemele de securitate energetică: cât de sigure sunt frontierele? Ne confruntăm cu începutul unui „nou război rece”? Aș supune si o altă problemă discuției noastre, prezența SUA în Europa: cât și unde? Cât de semnificativă este formarea Blocului Economic Eurasiatic pentru Uniunea Europeană, pentru economia globală? Criza geopolitică poate fi de asemenea văzută ca un conflict ideologic: capitalism liberal vs. capitalism de tip autocrat.

O altă problemă majoră, ce poate fi văzută ca o lovitură pentru proiectul european, este rezultatul alegerilor europarlamentare. Acest rezultat este un pas înapoi pentru promovarea integrării, în timp ce Uniunea Europeană are nevoie de mai multă coeziune. Se poate vedea o exacerbare a naționalismului în elaborarea politicilor în Europa, unde situaţia economică este încă foarte fragilă și extrem de inegală.

În final, reducerea (relaxarea cantitativă)a FED-ului este mai graduală decât s-au asteptat mulţi la sfârşitul anului 2013, în timp ce BCE are îngrijorări mari cu privire la ceea ce numim « debt deflation » în zona euro. Se constată o cădere în dizgraţie a unora din ţările BRIC.


Pentru factorii de decizie politică din întreaga lume, unul dintre obiectivele obsesive este modalitatea prin care economiile să devină mai robuste (mai puțin fragile), atunci când amenințări vechi și noi proliferează (ex: atacuri cibernetice).

Contextul global văzut prin lentile economice

Voi încerca să schițez contextul global în primul rând prin lentile economice. Mai jos sunt câteva observații scurte:

Redresarea economică a SUA are loc în pofida regresului din trimestrul 1. Zona euro nu mai este amenințată de un colaps, iar acest lucru se întâmplă datorită rolului BCE de creditor de ultimă instanță (prin tranzacții monetare extraordinare și angajamente de sprijin pentru banci) și prin mari corecții ale dezechilibrelor la nivel macro la periferia sa.

Dar există si o serie de vești proaste, iar unele dintre ele au fost menționate deja:


Criza din Ucraina și incertitudinea geopolitică în creștere.

Perspectiva îndoielnică a scăderii datoriilor în zona euro, unde inflația este cu mult sub ținta BCE (0,5% fata de 2%), iar redresarea economică este foarte slabă. De asemenea, legătura dintre datoriile suverane și bilanturile bancare nu este încă ruptă și există o fragmentare vizibilă a piețelor (deși periferia plătește mult mai puțin pentru emiterea datoriei sale în prezent decât nu cu mult timp în urmă).

Bula imobiliară din China reprezintă un motiv de îngrijorare, deși încă există dinamism economic considerabil în această țară, ceea ce ar putea justifica expansiunea creditului.

Inversările de fluxuri de capital – reducerea aplicată de catre Fed este destul de lentă, dar când acest proces se va accelera, vor fi resimțite reverberații puternice la nivel mondial.

Implicațiile sociale și politice ale crizei sunt semnificative (gândiţi-vă la ratele mari ale șomajului din Europa de Sud) și trebuie să fie luate în considerare în examinarea viitoare a dinamicii economice și politice din Europa și din alte părți.

Coordonarea ineficientă a politicilor internaționale reprezintă un lucru rău, iar autoritățile europene și americane ar trebui să fie mai receptive în această privință oricât de mult mandatele lor ar fi subordonate preocupărilor interne.

Perspectivele  unei creşteri economice reduse în multe ţări industrializate sunt realiste; o explicaţie pentru aceasta ar fi ceea ce unii denumesc “balance – sheet recession”- curăţarea bilanţurilor (i.e.reducerea datoriilor), necesită un timp îndelungat.

Dificultăţi în economiile în curs de dezvoltare, atunci când există intrări şi ieşiri bruşte de capital: câteva lecții

Voi rezuma câteva idei extrase din experiența economiilor emergente, ce pot fi edificatoare şi pentru economiile avansate:

  • Fundamentele macroeconomiei (dezechilibrele externe, datoria externă brută și datoria pe termen scurt, deficitul bugetar etc) sunt importante, dar ele nu oferă protecţie împotriva unui val major;
  • Datoria privată este la fel de importantă ca şi datoria publică ;
  • Fundamentele solide pot face diferenţa dintre o recesiune și o criză a balanței de plăți (o „oprire bruscă” – sudden stop a finanţăriiş
  • Măsurile macroprudențiale consolidează fundamentele macro (previn dezechilibrele externe mari);
  • Importanța datoriei externe, a necesarului brut de finanțare externă (GEFR), în explicarea fragilităţii pieţelor emergente la șocurile externe ;
  • Piața de capital poate fi, într-o oarecare măsură, o alternativă la împrumuturile bancare. – Cât de extins să fie rolul autorităţilor de reglementare în ceea ce priveşte stimularea pieţelor de capital rămâne o întrebare deschisă. Este nevoie să subliniem aici securitizarea bună (transformarea împrumutului în obligaţiuni) vs. securitizarea rea;
  • Dimensiunea economisirii interne și a bazei investitorilor interni ajută la crearea unei economii mai puțin fragile (mai robustă);
  • Piețele financiare adânci atrag după sine plusuri și minusuri (cota investitorilor nerezidenți din obligațiunile denominate în moneda naţională) ; în ciuda politicilor economice îmbunătățite în multe ţări emergente, investitorii tind să le anuleze la momentul lichidării deţinerilor;
  • Există instrumente ale pieței de capital care au un impact aleatoriu asupra economiilor emergente (fonduri tranzacționate la bursă / ETF-uri) ;
  • Controale bine ţintite ale fluxurilor de capital pot spori stabilitatea financiară ;
  • Tensiunile politice amplifică instabilitatea economică și aversiunea față de risc.

Criza geopolitică a Europei

Să ne îndreptăm din nou atenția spre Europa care se confruntă cu cele mai dificile evenimente geopolitice de la căderea Zidului Berlinului. Această criză geopolitică este un eveniment destabilizator (o „necunoscută necunoscută”, în terminologia lui Taleb), pentru care pot fi imaginate diverse scenarii. Mai jos îndrăznesc să conturez o serie de întrebări ce pot face obiectul unei analize mai elaborate.

  • Poate fi controlată această criză geopolitică? Cum să fie structurată relația cu Rusia, în aceste condiţii?
  • Cum pot deveni frontierele sigure? Ce tip de acorduri de securitate sunt necesare? Este NATO ca garant? A revenit „real politik”?
  • Ne indreptam spre un „nou război rece”? Dacă da, care vor fi noile direcţii de urmat?
  • Care este costul economic și geopolitic al dependenţei de energie (și de alte resurse strategice) ?
  • Cât de rapid poate fi diversificată alimentarea cu energie (si alte resurse strategice) (transferând costurile)?Rolul TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii) și al altor acorduri de cooperare regională ?
  • Noile cerințe de securitate se referă la pregătire militară şi informaţională sporită. Care sunt implicaţiile în ceea ce privește alocarea de resurse / realocarea și cooperarea regională (în UE, NATO, în alte organisme)?
  • Confruntarea cu noile ameninţări (atacuri cibernetice, atacuri teroriste) care pot afecta infrastructurile critice ;
  • Va reuşi UE sa faca faţă noilor provocări legate de securitate ? Criza actuală este un test formidabil pentru capacitatea UE de a formula politici comune de securitate și de energie (această criză are loc într-un moment de slăbiciune persistentă a UE)
  • Care va fi impactul acestei crize asupra grupurilor industriale şi financiare ?
  • Ce tip de sancțiuni (mutuale) vor evolua în timp?
  • Rolul statelor frontieră din UE (ţările baltice, Polonia, Romania)
  • Care este înţelesul concret al Uniunii Economice Eurasiatice? Ne îndreptăm spre un sistem economic mondial bazat pe blocuri? Vor fi piețele mai fragmentate? Ce va rămâne din ordinea mondială economică “neo-liberală”?
  • Cum îşi va juca China cărţile în noua configuraţie geopolitică ?
  • Cum ar putea fi influențată lupta pentru controlul resurselor strategice din întreaga lume?
  • Rolul regiunii Mării Negre în noul context geopolitic şi gestionarea rutelor sigure de aprovizionare cu energie
  • Costul realizării de tampoane (buffere) intr-un moment de slăbiciune economică (mobilizarea rezervelor de eficiență)
  • Cheltuieli bugetare pentru scopuri de securitate (securitatea nu este un bun gratuit).

Economiile europene

În afară de criza geopolitică izbucnită la începutul anului 2014, ce alte evenimente economice din Europa ar mai trebui evidențiate? Aș menționa în primul rând că au avut loc corecții majore la periferia zonei euro, care au permis Greciei și Portugaliei, de exemplu, să revină pe piețele financiare. De asemenea, corecții masive au avut loc şi în ţările emergente care au fost amenințate din perioada 2008-2009 (ţările baltice, Ungaria, România, etc); deficitele de cont curent au scăzut destul de dramatic (Fig. 1 si 2)

Dar un necesar brut de finanţare externă (GEFR) mare determină economiile să devină vulnerabile (o rată ridicată a datoriei externe la PIB, care expune țările la cursul de schimb și la riscul de refinanţare, reprezintă o problemă în mai multe țări din ECE. (FIg.4)

În același timp, inversarea fluxurilor de capital pune presiune pe cursul de schimb.

Este nivelul euro o problemă? Cred că este, pentru că pune presiune în jos pe inflația din zona euro și amplifică problema scăderii datoriei. De asemenea, nu incurajează creșterea economică (prin export), la periferia zonei euro (cele mai multe corecţii au avut loc ca urmare a reducerii enorme a salariilor / veniturilor –devalorizare internă).

Redresarea economică în zona euro este extrem de inegală, iar insuficienta coordonare a politicilor (cererea agregată insuficientă la nivelul UE) este un mare minus.

Băncile sunt mai bine capitalizate, dar evaluarea activelor și testele de stres trezesc motive de îngrijorare. Mecanismul unic de supraveghere și mecanismul de rezoluție conturează mai bine Uniunea Bancară, însă acestuia din urmă ii lipsesc o bază financiară solidă, aranjamente fiscale clare.

După cum am observat deja, în nu puține economii există pericolul creşterii poverii datoriilor (debt deflation) (inflația a fost coborâtă la cca. 0,5% anual). Şomajul este ridicat în periferia zonei euro. Acest lucru reprezintă un tumult periculos, oglindit în politica națională ș reflectat de alegerile europarlamentare.

Politicile europene se pot afla din ce în ce mai mult sub influenţa populismului, a refuzului unei integrări mai profunde, a blocării luării deciziilor etc.

Instabilitatea politică reprezintă o problemă-cheie în unele țări; mișcările separatiste pot aduce dificultăți majore.

Aderarea la zona euro dobândeşte o semnificație suplimentară în noul context geopolitic.

Ce e de făcut?

Voi enumera câteva obiective pe care le consider strategice pentru factorii de decizie europeni:

  • Stoparea crizei geopolitice în Europa reprezintă provocarea primordială. Cum va fi structurată relaţia cu Rusia din punct de vedere economic şi al securităţii;
  • Adaptarea politicilor publice în noile circumstanţe, ceea ce ar implica realocări semnificative ale resurselor;
  • Încurajarea politicilor de coeziune ale UE (evitarea fragmentării; descurajarea extinderii extremismului şi populismului);
  • Regândirea Pieţei unice europene. Unii lideri europeni persistă în greşeala de a ignora că în viaţa reală virtuţile şi eşecurile pieţei se îmbină, ceea ce determină necesitatea ca politicile publice să le ia în calcul ambele categorii de evolutii. Dacă acest deziderat nu va fi atins, politicile publice in UE vor fi cucerite tot mai mult de populişti şi demagogi;
  • Trebuie realizată o politică energetică comună în UE; diversificarea aprovizionării cu resurse strategice (petrol, gaze etc) trebuie să facă parte din aceasta;
  • Rolul Germaniei, îndeosebi, şi al Franţei în promovarea politicilor de coeziune este critic;
  • Cooperarea dintre UE şi SUA este fundamentală în vederea construirii unui răspuns mai eficient la criza geopolitică din Europa, la opţiunile strategice ale Rusiei, fata de alte riscuri geopolitice;
  • Gestionarea parametrilor globali şi regionali (regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Iran, Siria etc) necesită de asemenea o cooperare mai bună între UE şi SUA;
  • Continuarea îmbunătăţirii condiţiilor macroeconomice, deşi aceasta este o sarcină dificilă atunci când mediul internațional nu este favorabil;
  • Crearea de spaţiu fiscal şi amortizoare; spatiul de policy este un concept mai larg decât spaţiu fiscal;
  • Reformele structurale ce ar trebui să mobilizeze rezerve interne şi să determine creşterea eficienţei;
  • Instituţii şi politici: echitatea si inegalitatea veniturilor ca factori cheie (Acemoglu şi Robinson, Dani Rodrik, Thomas Piketty);
  • Lupta împotriva corupţiei şi a fenomenului de rent-seeking (statele slabe sunt mai uşor de “capturat” de către grupurile de interese, interne sau externe);
  • Un model mai robust de creştere economică: mai multă încredere în economisirea internă; atenuarea şocurilor cauzate de restângerea creditării, dezvoltarea alternativelor la creditele bancare (piaţa de capital);
  • Îndreptarea atenţiei spre politicile macroprudenţiale;
  • Conexiuni între pieţele financiare şi contextul internaţional din perspectiva realizării unor politici macroprudenţiale eficiente;
  • Noi acorduri instituţionale şi politice în UE, în zona euro, sunt importante (regândirea Pieţei Unice; Uniunea Bancară; managementul macroeconomic la nivelul zonei euro/o capacitate fiscală);
  • Rolul critic pe care un regim internaţional eficient îl poate juca în atenuarea impactului destabilizator al fluxurilor de capital (avem nevoie de un nou Bretton Woods);
  • Combaterea/evitarea evaziunii fiscale şi a finanţării terorismului;
  • Rolul acordurilor monetare regionale (Asia, Europa);
  • Corectarea neconcordanţelor dintre principalele valute;
  • Atenuarea impactului fluxurilor volatile de capital
  • Importanţa economiilor care furnizează rezerve valutare;
  • O reformă radicală a sistemului financiar este imperios necesară: rapoartele De Larosiere, Liikanen, Turner, Vickers, Tyrie şi legea Volcker; măsuri de tipul legilor Glass Steagal şi recomndarilor Volcker
  • Divizarea băncilor foarte mari; reglementarea sistemului bancar din umbră;
  • Rolul coordonării politicilor la nivel mondial;
  • Îmblânzirea sistemului financiar este imperios necesară pentru obţinerea stabilităţii financiare

***

Notă:

Prezentare făcută la seminarul de securitate organizat de Kennedy school of Government în 2 iunie, la Bucureşti. Traducere de Sandra Romanescu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Daniel Dăianu este economist, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Domnule Dăianu! Fiind un cetăţean ce doreşte să se informeze şi să analizeze mesajele de interes public ce ni se transmit pe diferite canale, indrăznesc să comentez articolul Dvs. deşi instrucţia mea(profesor de matematică), cu puţine cunoştinţe în domeniul economiei, m-ar ţine departe de un astfel de demers. Din căte înţeleg, la început, faceţi o prezentare a situaţiei economice mondiale cu accent pe situaţia economiilor ţărilor europene sub auspiciile noilor provocări determinate de recentele evenimente din Ucraina ; oferiţi “câteva lecţii” privind “intrările şi ieşirile bruşte de capital” , prezentaţi încercări ale diferitelor ţări de acomodare la noua situaţie geostrategică etc. Adăugaţi apoi şi rubrica “ Ce e de făcut ?” , unde prezentaţi într-un stil didactic desăvârşit 27 de puncte ce urmează a fi atinse şi astfel aţi încheiat articolul…
    Domnule Dăianu. Tot ceea ce aţi scris Dvs. in acest articol reprezintă o serie de constatări, presupuneri şi întrebări pe care le auzim de la mai toţi analiştii economico-financiari pe la diverse televiziuni sau le citim in articole de presă etc. Desigur prezentarea pe care o faceţi îmbracă forma didactică şi eseistică specifică unei prelegeri academice. Totuşi “eseul”, în opinia mea suferă de sindromul insuficienţei precum o simfonie neterminată. Este important să se ştie ce e de făcut dar marea problemă este: Cum trebuie să faci ceea ce este de făcut? De la nivelul unui profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, mă aşteptam la prezentarea unei opinii argumentate, la curajul lansării unei idei inovatoare. Insă dezamăgirile mele privind cetăţeanul Daniel Dăianu cu lecţiile către societate au debutat mai devreme de lecturarea acestei compuneri politico-economico-financiare şi am să-mi permit cu această ocazie să le enumăr şi eu “pe puncte” , aşa cum îi place şi autorului prezentului articol:
    • Aţi fost ministru de finanţe (e drept, doar o scurtă perioadă) şi nu aţi reuşit să vă remarcaţi prin nimic…
    • Aveţi “pasiunea” de a juca la bursă. Aş fi preferat să ştiu că în timpul liber jucaţi şah sau colecţionaţi cutii de chibrituri; în mod sigur era mai onorant pentru Dvs. decât această îndeletnicire specifică bişniţarilor de “înaltă calificare” pe care nu o văd nicidecum ca o pasiune vrednică de un profesor universitar, membru corespondent al Academiei. Preocuparea respectivă, departe de a fi o pasiune este mai degrabă expresia unei dorinţe de căpătuială. Apropo, cunoaşteţi vreun academician jucător la bursă?
    • Ȋn ultima vreme, aţi fost numit într-o funcţie importantă. Importanţa rezidă în grămada de bani pe care sunteţi pus s-o gestionaţi, activitatea depusă aici neavând, vă asigur, niciun efect pozitiv asupra bunăstării populaţiei. Remuneraţia primită a fost dezvăluită de presă; deasemenea au fost dezvăluite şi primele deocheate pe care bietul Soviani, angajat de Dvs pe post de purtător de cuvânt (sau mai de grabă de câine de pază), încerca într-un mod penibil să le justifice. După aceste dezvăluiri, aţi apărut în public şi Dvs. să ne explicaţi că o reducere a salariului cu vreo două, trei mii de euro, este o variantă rezonabilă. Cuantumul salariului şi explicaţiile ulterioare dovedesc lipsă de modestie şi nu au nimic comun cu ţinuta academică pe care o pretindeţi. Ȋn acelaşi timp, în mod sigur este şi o ofensă adusă cetăţenilor acestei ţări, cu atât mai mult cu cât profesori pasionaţi în munca cu elevii sau medici chirurgi cu 1000 de operaţii la activ se luptă cu ştacheta traiului decent. Aceştia dar şi alţii, prin calitatea şi importanţa socială a muncii prestate au cu siguranţa un aport mai important la evoluţia şi bunăstarea societăţii. Desigur, priceperea şi responsabilitatea în gestionarea unui fond imens trebuie remunerată. Numai că la noi se intâmplă mult prea des ca cel care ocupă o astfel de funcţie să fie“uns” şef fără consultarea mediilor academice sau a instituţiilor ştiinţifice de resort. Aşa se face că găsim în aceste medii tot felul de carierişti cu CV-uri burduşite de tot felul de diplome cu valoare discutabilă, indivizi cu preocupări de tipul jocul la bursă sau cine ştie, la case de pariuri. Astfel de indivizi ştiu să “vopsească pe dinafară gardul”, mai gestionează ei câte ceva de ochii lumii dar vectorul atenţiei lor are mereu sensul îndreptatspre propriul buzunar.

    Revenind la articol, în opinia mea eseul Dvs. nu este departe de a fi o formă fără fond. M-am tot gândit de ce,de câte ori vă urmăresc vreo intervenţie în mass-media, îmi vin în minte rândurile scrise de un om mai deştept decât mine şi decât Dvs : Mihai Eminescu : “ E uşor a scrie versuri când nimic nu ai a spune / Ȋnşirând cuvinte goale ce din coadă au să sune “.

    1. O reformă radicală a sistemului financiar este imperios necesară: rapoartele De Larosiere, Liikanen, Turner, Vickers, Tyrie şi legea Volcker; măsuri de tipul legilor Glass Steagal şi recomndarilor Volcker
      Divizarea băncilor foarte mari; reglementarea sistemului bancar din umbră;
      Rolul coordonării politicilor la nivel mondial;
      Îmblânzirea sistemului financiar este imperios necesară pentru obţinerea stabilităţii financiare

      Spune tot ce trebuie D-nul Daianu, este printre putinii care spune ce trebuie, insa politicienii nu au anvergura necesara.Singurul lucru gresit este „Cooperarea dintre UE şi SUA este fundamentală în vederea construirii unui răspuns mai eficient la criza geopolitică din Europa, la opţiunile strategice ale Rusiei, fata de alte riscuri geopolitice”Criza trebuie rezolvata intre europeni, am vazut cum rezolva crizele NATO.Criza economica a venit INCONTESTABIL din USA, bancile americane au generat-o.Cat priveste jocul la bursa, D-nul Daianu a jucat banii PROPRII, suparat ar trebui sa fiti pe banci care joaca banii depunatorilor si pe politicieni care nu reglementeaza sistemul.Se joaca pe burse derivatelor de 10 ori PIB-ul mondial.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Domnule Dăianu! Fiind un cetăţean ce doreşte să se informeze şi să analizeze mesajele de interes public ce ni se transmit pe diferite canale, indrăznesc să comentez articolul Dvs. deşi instrucţia mea(profesor de matematică), cu puţine cunoştinţe în domeniul economiei, m-ar ţine departe de un astfel de demers. Din căte înţeleg, la început, faceţi o prezentare a situaţiei economice mondiale cu accent pe situaţia economiilor ţărilor europene sub auspiciile noilor provocări determinate de recentele evenimente din Ucraina ; oferiţi “câteva lecţii” privind “intrările şi ieşirile bruşte de capital” , prezentaţi încercări ale diferitelor ţări de acomodare la noua situaţie geostrategică etc. Adăugaţi apoi şi rubrica “ Ce e de făcut ?” , unde prezentaţi într-un stil didactic desăvârşit 27 de puncte ce urmează a fi atinse şi astfel aţi încheiat articolul…
    Domnule Dăianu. Tot ceea ce aţi scris Dvs. in acest articol reprezintă o serie de constatări, presupuneri şi întrebări pe care le auzim de la mai toţi analiştii economico-financiari pe la diverse televiziuni sau le citim in articole de presă etc. Desigur prezentarea pe care o faceţi îmbracă forma didactică şi eseistică specifică unei prelegeri academice. Totuşi “eseul”, în opinia mea suferă de sindromul insuficienţei precum o simfonie neterminată. Este important să se ştie ce e de făcut dar marea problemă este: Cum trebuie să faci ceea ce este de făcut? De la nivelul unui profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, mă aşteptam la prezentarea unei opinii argumentate, la curajul lansării unei idei inovatoare. Insă dezamăgirile mele privind cetăţeanul Daniel Dăianu cu lecţiile către societate au debutat mai devreme de lecturarea acestei compuneri politico-economico-financiare şi am să-mi permit cu această ocazie să le enumăr şi eu “pe puncte” , aşa cum îi place şi autorului prezentului articol:
    • Aţi fost ministru de finanţe (e drept, doar o scurtă perioadă) şi nu aţi reuşit să vă remarcaţi prin nimic…
    • Aveţi “pasiunea” de a juca la bursă. Aş fi preferat să ştiu că în timpul liber jucaţi şah sau colecţionaţi cutii de chibrituri; în mod sigur era mai onorant pentru Dvs. decât această îndeletnicire specifică bişniţarilor de “înaltă calificare” pe care nu o văd nicidecum ca o pasiune vrednică de un profesor universitar, membru corespondent al Academiei. Preocuparea respectivă, departe de a fi o pasiune este mai degrabă expresia unei dorinţe de căpătuială. Apropo, cunoaşteţi vreun academician jucător la bursă?
    • Ȋn ultima vreme, aţi fost numit într-o funcţie importantă. Importanţa rezidă în grămada de bani pe care sunteţi pus s-o gestionaţi, activitatea depusă aici neavând, vă asigur, niciun efect pozitiv asupra bunăstării populaţiei. Remuneraţia primită a fost dezvăluită de presă; deasemenea au fost dezvăluite şi primele deocheate pe care bietul Soviani, angajat de Dvs pe post de purtător de cuvânt (sau mai de grabă de câine de pază), încerca într-un mod penibil să le justifice. După aceste dezvăluiri, aţi apărut în public şi Dvs. să ne explicaţi că o reducere a salariului cu vreo două, trei mii de euro, este o variantă rezonabilă. Cuantumul salariului şi explicaţiile ulterioare dovedesc lipsă de modestie şi nu au nimic comun cu ţinuta academică pe care o pretindeţi. Ȋn acelaşi timp, în mod sigur este şi o ofensă adusă cetăţenilor acestei ţări, cu atât mai mult cu cât profesori pasionaţi în munca cu elevii sau medici chirurgi cu 1000 de operaţii la activ se luptă cu ştacheta traiului decent. Aceştia dar şi alţii, prin calitatea şi importanţa socială a muncii prestate au cu siguranţa un aport mai important la evoluţia şi bunăstarea societăţii. Desigur, priceperea şi responsabilitatea în gestionarea unui fond imens trebuie remunerată. Numai că la noi se intâmplă mult prea des ca cel care ocupă o astfel de funcţie să fie“uns” şef fără consultarea mediilor academice sau a instituţiilor ştiinţifice de resort. Aşa se face că găsim în aceste medii tot felul de carierişti cu CV-uri burduşite de tot felul de diplome cu valoare discutabilă, indivizi cu preocupări de tipul jocul la bursă sau cine ştie, la case de pariuri. Astfel de indivizi ştiu să “vopsească pe dinafară gardul”, mai gestionează ei câte ceva de ochii lumii dar vectorul atenţiei lor are mereu sensul îndreptatspre propriul buzunar.

    Revenind la articol, în opinia mea eseul Dvs. nu este departe de a fi o formă fără fond. M-am tot gândit de ce,de câte ori vă urmăresc vreo intervenţie în mass-media, îmi vin în minte rândurile scrise de un om mai deştept decât mine şi decât Dvs : Mihai Eminescu : “ E uşor a scrie versuri când nimic nu ai a spune / Ȋnşirând cuvinte goale ce din coadă au să sune “.

    1. O reformă radicală a sistemului financiar este imperios necesară: rapoartele De Larosiere, Liikanen, Turner, Vickers, Tyrie şi legea Volcker; măsuri de tipul legilor Glass Steagal şi recomndarilor Volcker
      Divizarea băncilor foarte mari; reglementarea sistemului bancar din umbră;
      Rolul coordonării politicilor la nivel mondial;
      Îmblânzirea sistemului financiar este imperios necesară pentru obţinerea stabilităţii financiare

      Spune tot ce trebuie D-nul Daianu, este printre putinii care spune ce trebuie, insa politicienii nu au anvergura necesara.Singurul lucru gresit este „Cooperarea dintre UE şi SUA este fundamentală în vederea construirii unui răspuns mai eficient la criza geopolitică din Europa, la opţiunile strategice ale Rusiei, fata de alte riscuri geopolitice”Criza trebuie rezolvata intre europeni, am vazut cum rezolva crizele NATO.Criza economica a venit INCONTESTABIL din USA, bancile americane au generat-o.Cat priveste jocul la bursa, D-nul Daianu a jucat banii PROPRII, suparat ar trebui sa fiti pe banci care joaca banii depunatorilor si pe politicieni care nu reglementeaza sistemul.Se joaca pe burse derivatelor de 10 ori PIB-ul mondial.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: