Consiliul Economic și Social (CES) a acordat aviz nefavorabil proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2023. Argumente CES conțin două obiecții, cu 6 puncte clare – de la subfinanțarea educației, la majorarea cheltuielilor cu salariile la companiile de stat.
Reprezentanții CES susțin că prorograrea articolului 8 al Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, „nu face decât să perpetueze subfinanțarea cronică a domeniilor învățământ, cultură, formare profesională, tineret și sport„.
Așa cum se poate observa și din imaginea de mai jos, bugetul Ministerul Educației va fi anul viitor în valoare de 30,39 miliarde de lei, ceea ce reprezintă doar 2,18% din PIB.
Din această sumă, 22 de miliarde lei reprezintă cheltuielile de personal, în creștere cu ceva mai puțin de 2 miliarde de lei față de anul trecut.
Ministerul Educației susține că bugetul pentru învățământ se ridică la 3,2% din PIB
Săptămâna trecută, Ministerul Educației anunța, printr-un comunicat de presă, că bugetul pentru învățământ prevăzut pentru anul 2023, pe toate sursele de finanțare, este de 49,51 miliarde de lei, respectiv 3,2% din PIB.
„Astfel, în anul 2023, cheltuielile cu educația vor avea o pondere de 8,14% în bugetul general consolidat (în creștere față de 2022), ponderea raportată la PIB fiind, de asemenea, în creștere: 3,2%, față de execuția preliminară de 3,12%”, se arată în sursa citată.
CES: Învățământul superior are de suferit din cauza subfinanțării Educației
Reprezentanții CES atrag atenția asupra subfinanțării învățământului universitar de către statul român, în contradictoriu cu obiectivele asumate.
„Din perspectiva învățământului superior, este evidentă contradicția între obiectivele asumate prin proiectul Legii învățământului superior, așa cum a fost acesta pus în dezbatere publică în luna iulie 2022, și cifrele privind finanțarea educației din proiectul de buget pe 2023”, se menționează în documentul citat.
De asemenea, membrii CES mai arată că potrivit proiectelor de lege puse în dezbatere publică în iulie 2022, atât pentru învățământul preuniversitar, cât și pentru învățământul superior, care, din perspectiva jaloanelor PNRR, ar trebui să se aplice pe parcursul anului 2023, „urmează să existe majorări semnificative cu privire la o serie largă de cheltuieli, precum și salariile cadrelor didactice, bursele studențești”.
De asemenea, inclusiv prin actele normative deja aprobate de Guvern, sunt prevăzute o serie de creșteri de cheltuieli, cum ar fi de exemplu aplicarea integrala a Legii cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
„Or, atât timp cât proiectul de buget prevede o scădere în termeni reali la capitolul Educație (creștere netă de 7% față de inflația de 16%, cea mai mică pondere din PIB din istoria recentă), este evident faptul că Guvernul nu intenționează să-și pună în practică angajamentele de implementare a proiectului “România Educată.”, mai arată documentul CES.
Neclarități la stabilirea bugetelor de venituri și cheltuieli de către companiile de stat
Reprezentanții CES susțin că „nu este acceptabilă condiționarea prevăzută la art. 63 alin 7, respectiv ca operatorii economici cărora li se aplică prevederile art 9 alin 1 lit b și alin 3 din OG 26/2013, să poată prevedea în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2023, majorarea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul programat în ultimul buget de venituri și cheltuieli (…), doar cu condiția reducerii pierderilor și/sau a plăților restante realizare în anul precedent, după caz, mai ales având în vedere prognoza creșterii cheltuililor în anul 2023 față de 2022, ca urmare a creșterii prețurilor la gaze naturale, energie electrică, combustibili, material etc”
CES susține că sunt operatori economici, spre exemplu CFR SA, care gestionează infrastructuri publice reglementate prin legislația specifică, cu venituri plafonate prin reglementări legale și cu cheltuieli fixe de administrare și funcționare.
Potrivit CES, art 63 al proiectului Legii bugetului pentru anul 2023 ar fi trebuit completat așa încât operatorii economici menționați mai sus să poată include în bugetele de venituri și cheltuieli inclusiv creșterile salariale și bonusurile acordate prin acte normative sau cele obținute în baza unor hotărâri judecătorești.
Mai mult, există companii care în acest an și-au crescut numărul de personal ca urmare a diversificării sau extinderii activității prevăzute „prin acte normative administrative ale autorității publice tutelare sau hotărâri judecătorești”.
(Citiți și: „Datele economice pe care se bazează bugetul pe 2023. Alocări istorice pentru investiții și sectorul de apărăre”)
***
