Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Daniel Dăianu / Bulgaria face parte dintr-o narațiune mai amplă

de Daniel Daianu 26.2.2013

Proteste mari dincolo de Dunare. Daca avem in vedere ca Bulgaria este unul dintre dintre cele mai sarace state din UE am gasi lesne o explicatie. Drept este ca Bulgaria nu este in zona euro si ai zice ca are spatiu de manevra mai mare. Dar ea practica un consiliu monetar (currency board), ce nu ii permite sa utilizeze cursul de schimb si politica monetara ca instrumente de ajustare, fie si pe termen scurt. Si vedem ca rezervele pe care Sofia le-a cladit in anii pre-criza, cand deficitele sale bugetare au fost nesemnificative, nu au ajutat-o sa evite tensiunile de acum. De ce?

In primul rand, este nivelul mentionat al PIB-ului pe locuitor. Cand ai stagnare economica, cand veniturile scad si cand oamenii sunt obligati sa ramburseze credite luate in anii trecuti, povara poate deveni coplesitoare. A intervenit si cresterea facturilor la energie. Rata somajului, desi nu atinge cote ca in Grecia si Spania (peste 26%) este totusi mare –aproape 13%. Avem de-a face cu o cifra aproape dubla fata de cea din Romania. Proximitatea Greciei nu ajuta. Sa ne gandim si ca Bulgaria a avut deficite externe de peste doua cifre, adica se consuma excesiv cu ajutorul importului de capital. Remiterile (banii trimisi acasa de cei emigrati) s-au redus mult. Ca la noi, multe investitii nu au mers spre sectoarele de export, sau care pot concura importuri. Bulgaria, ca si Romania, tarile baltice, ilustreaza un model de crestere fragil. Fapt este ca ceea ce parea sa fie in Bulgaria o situatie relativ stabila (citita mai ales prin prisma deficitelor bugetare), s-a dovedit a fi tare complicata.

Calcule pot fi facute mereu de economisti pe hartie, dar nu stii cand “se rupe ata”. Examinarea tensiunilor economice din tari din UE are de pus in discutie textura programelor de corectie (problema evocata, nota bene, si de FMI), dar si modul in care are loc dialogul intre partenerii sociali, si, mai ales, daca UE are politici comune ce pot atenua discrepante economice majore. Intrucat nu numai erori in politici nationale sunt cauza necazurilor, ci si carente de design institutional si de politici la nivelul zonei euro si la nivelul UE. Cei care impart Uniunea intre nordici harnici si sudici lenesi simplifica enorm, inteleg prea putin din istoria Europei si menirea proiectului european.

In Uniune trebuie sa se discute despre functionarea “pietei unice” (cu asimetrii flagrante), practicile unor companii care abuzeaza de pozitii dominante; calendarul unor liberalizari pe piata energiei este de reexaminat in masura in care unele companii grabesc ascensiunea tarifelor. Un guvern nu trebuie sa aiba o anume culoare politica pentru a combate monopoluri. In fond, Borisov in Bulgaria, Orban in Ungaria au reactionat fata de firme ce detin utilitati publice asemanator unor guverne de stanga din tari latino-americane. Lista poate fi extinsa la alte domenii.

Eu cred ca in Uniune ar trebui sa se alcatuiasca un cod de conduita responsabila pentru marile companii, mai ales cele care opereaza in domeniul utilitatilor publice. Poate ca europarlamentarii din tarile nou intrate (care se confrunta cu probleme comune) ar trebui sa initieze un proiect de rezolutie al PE, care sa promoveze o Carta in acest scop (desi Cehia are putea fi ambivalenta, apropos de episodul cu CEZ in Bulgaria). Vedem marea problema a IMM-urilor, ce sunt rau vitregite de necirculatia banilor, de costul creditului. Companii mari, din tari mama puternice, au acces la finantare intr-un fel sau altul. Si aici Bulgaria, Romania, Ungaria, Polonia, etc isi pot da mana in diverse instante. UE are nevoie de piete care sa functioneze bine, de firme eficiente in competitia globala, care sa creeze locuri de munca. Dar acest deziderat nu inseamna politici care sa tina cont numai de interesele firmelor mari.

Protestele din Bulgaria privesc nu numai stagnarea economica indusa de criza si masuri de austeritate; agenda este mai larga trecand in registrul contestarii clasei politice, asa cum se observa si in alte tari europene unde sunt tensiuni mari. Protestele exprima insatisfactie fata de mersul treburilor publice si private. Criza din anii din urma are originea in neajunsuri ale functionarii UE (in special a zonei euro) combinate cu deraierea sistemului financiar si slabiciuni institutionale interne.

Suprafinancializarea economiilor a accentuat evolutii de tip avant-prabusire, pe fondul neglijentei bancilor centrale, al exuberantei si practicilor nesanatoase ale unor institutii financiare. Naratiunea privind cauzele crizei are nevoie de echilibru. Fara o economie de piata, fara libertati economice nu exista libertati politice, democratie. Dar, trebuie acceptata realitatea ca ceea ce numim capitalism fiinteaza in forme diferite, mai bune, mai rele. Unde se extrag rente necuvenite in mod endemic, unde coruptia este mare si afacerile veroase cu statul prevaleaza, unde cercuri de afaceri si-au croit statut privilegiat nemeritat , unde reglementarea pietelor este laxa (neadecvata) sunt motive sa fim ingrijorati. In vremuri de criza asemenea tare sociale si politice devin mai vizibile. Increderea cetatenilor in oamenii politici si institutiile publice plonjeaza. Prolifereaza grupuri extremiste, care pot pune sub semnul intrebarii procesul democratic.

In tari din afara Europei, unde au avut loc proteste de amploare, originea lor este pusa pe seama lipsei de democratie si saraciei abjecte in care traieste o mare parte din populatie. Si se asteapta ca ruperea de zagazuri in guvernanta nedemocratica sa ventileze frustrari (cat va fi posibil sa se mearga pe calea democratizarii in, de pilda, tarile arabe, este de vazut). Dar cum ramane cu miscari de strada, violente, in tari democratice? Aici, fie structuri de guvernanta democratice sunt erodate, fie elitele, chiar daca practica sistemul de control reciproc institutionalizat, sunt parca tot mai indepartate de grijile oamenilor. Am mai putea adauga aici deceniile putine de democratie in state post-comuniste si in cele care au cunoscut dictaturi militare in perioada de dupa al doilea razboi mondial. In unele tari, activitatea unor grupari interlope alimenteaza teama cetatenilor, sentimentul ca statul este slab. Pe de alta parte, este de presupus ca, oriunde lovitura data de criza este teribila, resursele disponibile nu asigura un raspuns satisfacator la revendicarile cetatenilor, ale grupurilor sociale, pe termen imediat. Chiar si cele mai bine unse masinarii democratice pot ajunge in impas cand motoarele economice nu tureaza. Urmarea inevitabila este aparitia de tensiuni, conflicte.

Ar putea opera un factor opus dezorganizarii, anomiei in masura in care exista, in societate, un sentiment raspandit ca distributia poverii in vremurile de restriste este cat de cat echitabila; ca cei care detin puterea nu sunt deasupra legilor; ca politicile publice nu sunt numai in folosul unor cercuri de afaceri, sau ale unor sindicate cu puternice vinculatii in sfera puterii. Acolo unde acest sentiment este firav temeri sunt mai mult decat justificate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.2.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    27.2.2013, 12:48 am

    1.UE a acceptat in Bulgaria si Romania (inapoiate economic), o situatie generala aflata la discretia clasei politice,lasind ca economia sa evolueze functie de interesul sau dezinteresul acesteia, cu o dezvoltare, justitie si situatie a populatiei,cum o da sfintul.
    Desi declarata uniune economica, UE nu s-a dovedit activa si interesata in dezvoltarea economica a tarilor respective,acceptind delasarea clasei politice si multumindu-se cu starea acestora,de piata economica a tarilor dezvoltate.
    2.In lipsa unor programe minimale obligatorii de crestere economica industriala si agricola fizica(nu comerciala-consumatorista,pe credit)), pentru indeplinirea carora, nu avea decit sa-si bata capul clasa politica bulgara sau romineasca,aceste tari au esuat economic si social.
    UE n-a creat institutii si mecanisme capabile sa asigure utilizarea banilor alocati,iar grosul investitiilor cu bani europeni atrasi,n-au fost orientate spre domenii producatoare de locuri de munca si infrastructura rutiera/industriala, ci de agrement sportiv ori turism.
    In lipsa conditionarii exprese a investitiilor in dezvoltare industriala si agricola,iar nu in “agrement”,cea mare parte din bani, au fost aruncati pe apa simbetei.
    4.UE n-a creat instrumente corective,incit aceste tari postcomuniste sa devina capitaliste, drept conditie a integrarii.Nici dupa integrare n-a urmarit si monitorizat dezvoltarea, incit de la o economie “sud americana” si de stat, sa evolueze spre o economie de piata,desi avea largi posibilitati de constringere economica.
    UE este un proiect ratat, deoarece n-a avut de la inceput,o viziune si o pregatire economica profunda, realista,el fiind si in prezent, la fel de lipsit de motoarele de dezvoltare a tarilor inapoiate.
    Lipseste la nivelul UE, cit si la cele nationale, insasi ideea de a se construi o tipologie de “proiecte de dezvoltare de ajungere din urma”, a tarilor dezvoltate economic,cu caracteristici asiatice.
    5.UE se poarta cu manusi, cu coruptia si furtul banului public, in loc sa construasca si urmareasca un program draconic de “epurare” a acestui fenomen, prin implicarea directa, cu “experti” privati,la fel ca in administrarea intreprinderilor de stat – masura venita si ea,mult prea tirziu.
    Trebuia sa impuna drept conditie de integrare, majorarea drastica a pedepselor pentru coruptie, desfiintarea pedepselor penale cu suspendarea executarii,cresterea celeritatii proceselor penale,creind institutii speciale, pentru aducerea la un numitor comun,”capitalist”, a tuturor institutiilor implicate direct sau indirect, in dezvoltare.
    Conducerea/administrarea politica si economica de mantuiala, lipsa capacitatii de a construi solutii pentru accelerarea integrarii “institutionale”(prin perfectionarea si cresterea performantei acesteia la dimensiunea ceruta),incetineala si moliciunea interventiilor in vederea accelerarii dezvoltarii,este pe cale sa produca dezintegrarea Uniunii.
    Consecintele economice si sociale ale acestei delasari, mult amplificate de Criza,conduc astazi la explozii sociale grave si incontrolabile, pe cale sa cuprinda jumatatea uniunii.
    Acestui parcurs i se inscrie si Bulgaria si mai exista doar un scurt ragaz, pina cind procesul”grecizarii” Bulgariei, va molipsi si Romania.
    Raspunsul politic si economic al noului Guvern, la saracie si stagnare,la prevenirea “bulgarizarii” Romaniei a fost neasteptat de simplu! A uitat pina si sa mai vorbeasca,de promisiunile economice din campania electorala – de crestere economica de 3-4 la suta pe an si crearea unui milion de de noi locuri de munca – in 2013/2016!
    6.Exista o cauza profunda, de paradigma a dezvoltarii,a esecului general al UE. Tarile dezvoltate au avut un parcurs clasic al dezvoltarii economce,lent si de mare durata de la inceputul revolutiei industriale.Ele au initiat o Uniunea Economica,cu participarea unor tari inapoiate economic,dar nu au fost capabile sa construiasca o noua/alta paradigma economica, adecvata acestora, care sa le asigure ajungerea rapida din urma, spre a face blocul european si moneda sa,competitive pe ansmblu.Paradigma dezvoltarii lente,clasice,ca model economic national,nu mai este potrivita vremurilor de azi. Copierea instututiilor europene n-a creat si o eficienta comparabila, incit sa asigure o dezvoltare generala, accelerata.Lipseste Uniunii si tarilor inapoiate, un proiect national, de ajumgere din urma a tarilor dezvoltate. Fara acesta,Uniunea merge dintr-o criza in alta, dezvoltarea economica fiind imposibila in lipsa lui,fiindca numai el permite schimbarea de paradigma de dezvoltare.
    Este vorba de trecerea de la dezvoltarea economica lenta, istorica, de mare durata, la cea rapida,accelerata, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate.Cine va construi un astfel de proiect, va salva si Romania, dar si UE de criza actuala!

Lăsați un comentariu


Europa

Germania reduce prognoza de creștere economică și pentru 2020

Alexandra Pele

Germania a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor la 1% din PIB, de la 1,5% estimarea anterioară. Guvernul de la Berlin anticipează că… Mai mult

Stiri

Număr record de spectatori la teatru și operă, în 2018. Fără bani pentru noi premiere, creșterea se va opri

Mariana Bechir

Aproape 79% din românii de peste 16 ani nu participaseră în 2015 (singurul an pentru care Eurostat deține date comparative detaliate) la nici măcar un… Mai mult

Europa

Acord nou, probleme noi: Pisica Brexitului a fost aruncată în Parlamentul de la Londra, unde nu există a treia variantă

Victor Bratu

Uniunea Europeană nu are motive să răsufle ușurată: perspectiva ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord nu a fost înlăturată. Chiar devine mai probabilă… Mai mult

Stiri

Ofițerii de Securitate care l-au torturat pe Gheorghe Ursu – achitați. Decizia nu e definitivă

Vladimir Ionescu

Magistrații Curții de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, foști ofițeri de Securitate, acuzați inițial de crime împotriva umanității, în… Mai mult

Stiri

Mafia pădurilor / Un al doilea pădurar ucis de hoții de lemne în ultima lună

Vladimir Ionescu

Un angajat al Romsilva a fost ucis de hoții de lemne surprinși în pădure. Liviu Pop (30 de ani, cu trei copii), era pădurar în… Mai mult

Europa

Un nou acord Brexit: textele revizuite ale Acordului de Retragere și ale Declarației politice

Victor Bratu

Echipele de negociatori europeni și britanici au ajuns joi la un nou acord Brexit, chiar înaintea reuniunii Consiliului UE de la Bruxelles. Premierul Boris Johnson… Mai mult

Stiri

Criza opioidelor, SUA / Giganții pharma oferă 50 de mld dolari pentru închiderea investigațiilor

Iulian Soare

Cinci producători şi distribuitori de medicamente oferă 22 de miliarde de dolari în numerar și servicii și medicamente în valoare de 28 de miliarde de… Mai mult