fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Dan Bădin / Criza generată de COVID-19 redesenează harta investițiilor. Unde se poate plasa România?

de Dan Bădin , 23.7.2020

Incertitudinea generată de pandemia de COVID-19 este departe de a se fi risipit, iar efectele asupra economiilor lumii sunt tot mai greu de estimat. În aceste condiții, competiția pentru resurse financiare se întețește. La nivel global, fluxul investițiilor este estimat să scadă anul acesta, într-un scenariu optimist, cu peste 30%, potrivit OECD. În România, investițiile străine directe sunt pe minus în prima parte a acestui an, iar cele interne, deși în ușoară revenire comparativ cu anii trecuți, rămân insuficiente pentru a menține economia pe linia de plutire. Criza economică vine, însă, și cu o reală oportunitate pentru țara noastră, dar aceasta trebuie și valorificată.

Pandemia a evidențiat, din nou, lipsa cronică de investiții la nivelul întregii țări, în infrastructură în general (de transport, de sănătate, educațională, informatică etc.) și, implicit, nevoia stringentă de creștere a acestora.

De ce avem nevoie de investiții?

Beneficiile investițiilor în economie sunt mai mult decât evidente, având în vedere că orice activitate economică generează venituri pentru comunitate (salarii, taxe, alte investiții), iar datele BNR arată corelarea clară între nivelul investițiilor publice și evoluția PIB. Spre exemplu, între 2004 și 2008, investițiile publice au crescut cu 125% (mai mult decât dublu), iar nivelul PIB a avansat în același ritm (de la 60 de miliarde de euro la 140 de miliarde de euro). În perioada 2008 – 2012, investițiile au stagnat, iar PIB-ul s-a redus cu aproximativ 15 miliarde de euro. Între 2012 și 2015, investițiile publice au crescut în ritm cu PIB-ul, însă, ulterior, discursul populist a propulsat consumul ca motor de creștere economică, în detrimentul investițiilor.

În aceste condiții, investițiile trenează în România de ani buni, cu excepții insulare care nu fac decât să accentueze beneficiile ratate la nivel național. Care sunt cauzele? Pe plan intern, resursele pentru investiții sunt extrem de limitate. Societățile autohtone sunt foarte slab capitalizate (aproape 40% aveau capitaluri negative la finalul anului 2018, potrivit datelor BNR) și, în consecință, nu au bani de investiții și nici capacitatea de a se împrumuta, iar investițiile statului au fost sistematic sacrificate în scop electoral. Deși se remarcă o ușoară revenire a investițiilor publice în prima jumătate a acestui an, baza de raportare extrem de redusă și presiunile bugetare în creștere indică faptul că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Stimularea investițiilor interne este, desigur, de dorit în acest context și nu numai, dar nu poate avea efectul scontat în lipsa unor surse viabile.

Investițiile străine, descurajate în ultimii ani, ar putea să compenseze dificultățile de finanțare din plan intern, venind chiar cu beneficii suplimentare față de cele locale – la salariile, contribuțiile și taxele suplimentare generate se adaugă și investițiile pe care companiile străine le realizează în pregătirea angajaților și aportul de know-how (expertiză în domeniile în care activează).

Toate aceste avantaje sunt, deja, evidențiate în datele statistice, care arată decalajele de dezvoltare dintre județe în funcție de investițiile străine atrase. Spre exemplu, în Timiș (cu investiții de 4,4 miliarde de euro la finalul anului 2018, potrivit BNR) și Cluj (1,9 miliarde de euro) salariul mediu net lunar s-a situat în 2019 la 3.375 de lei, respectiv 3.503 lei. Prin comparație, în Mehedinți (cu investiții străine de 16 milioane de euro) și în Teleorman (87 de milioane de euro), salariile sunt mai mici cu aproximativ 1.000 de lei.

Mai mult, Comisia de Prognoză (CNSP) publică o serie de „indici de disparitate” raportați la regiunea de Vest a țării, cea mai bogată în investiții (după București-Ilfov). Un exemplu elocvent este indicele de disparitate calculat în funcție de PIB/locuitor pentru regiunea Nord-Est față de Regiunea de Vest, estimat la 60,3% pentru 2019.

Măsurile pentru atragerea investițiilor străine, necesare acum

Tergiversarea adoptării de măsuri pentru atragerea investițiilor de orice natură, dar mai ales străine, în contextul în care cele românești sunt extrem de limitate, ar putea fi periculoasă din cel puțin două considerente.

Primul este reprezentat de fenomenul de reshoring (planurile actuale ale companiilor europene de scurtare sau de repatriere a lanțurilor de producție, în condițiile distanțelor tot mai problematice și a tensiunilor comerciale care au escaladat pe fondul pandemiei). Această regândire a strategiilor ar putea reprezenta o oportunitate pentru România, mai ales că, în Europa, repatrierea poate fi privită în sensul mai larg al pieței comune. Astfel, capacități de producție retrase de pe alte continente ar putea fi relocate în România, dacă noi reușim să câștigam competiția cu alte state din regiune.

Al doilea considerent pentru care trebuie urgentate măsurile de atragere a investițiilor străine este reprezentat de nevoia de absorbție a fondurilor pe care Uniunea Europeană urmează să le pună la dispoziția statelor membre în cadrul programului de redresare. În cazul României, se vehiculează sume consistente (chiar dacă discuțiile încă nu s-au încheiat), de peste 30 de miliarde de euro, din care jumătate ar fi fonduri nerambursabile. Pentru atragerea acestor bani, însă, România are nevoie de proiecte viabile, capitol la care a avut tot timpul restanțe, iar companiile străine, prin expertiza pe care o dețin în dezvoltarea de proiecte în domeniile în care activează, pot contribui decisiv la absorbția acestor fonduri.

Care sunt pașii necesari pentru a crește șansele României în fața competitorilor?

Oportunitățile enunțate nu vor fi valabile la nesfârșit și, tocmai de aceea, acesta poate fi momentul ideal pentru regândirea unei strategii viabile pentru încurajarea investițiilor străine. Aceasta ar trebui să conțină, printre altele, crearea unor entități sau reînființarea unei structuri de sine stătătoare, pe modelul fostei Agenții Române pentru Investiții Străine, cu atribuții concrete în atragerea investitorilor și, mai ales, în eliminarea barierelor din calea lor. În altă ordine de idei, strategia ar trebui să conțină inclusiv acțiuni de diplomație economică, derulate prin intermediul personalului din ambasade și consulate, cu scopul promovării României ca destinație de investiții.

Un real stimulent în atragerea investițiilor străine rămâne dezvoltarea infrastructurii naționale care poate aduce beneficii întregii societăți, nu doar investitorilor, prin efecte pozitive în lanț asupra subcontractorilor locali, furnizorilor și, nu în ultimul rând, comunității per ansamblu. Practic, investițiile în infrastructură pot genera o spirală ascendentă, ele contribuind, în sine, la atragerea altor investitori în zonele în care infrastructura se dezvoltă.

Dincolo de toate acestea, restabilirea încrederii investitorilor străini în economie, dar mai ales în societatea românească, este esențială. Discursul ostil la adresa investitorilor străini exprimat de unii demnitari și politicieni, cu scopuri electorale subînțelese, trebuie eliminat din comunicarea publică pentru că, dincolo de faptul că expune false probleme ale societății românești, induce un sentiment de neîncredere potențialilor investitori. La acest aspect ar trebui, de asemenea, să se adauge stabilitatea legislativă, în special cea fiscală, astfel încât derapaje de genul OUG 114 să devină istorie, iar investitorii să capete încredere că își pot face un plan cel puțin pe termen mediu, fără a risca schimbări majore de legislație, adoptate netransparent și în regim de urgență.

În concluzie, România beneficiază de o nouă șansă pentru a atrage investiții străine, dar care trebuie valorificată ACUM, nu în viitor, nu după alegeri, nu după ce rezolvăm alte probleme. Și, dacă în trecut, investitorii străini au fost atacați în discursul public cu scopul câștigării de capital politic, iar efectele nocive ale acestei abordări au fost demonstrate, poate ar trebui ca, de data aceasta, atragerea investițiilor să fie, dimpotrivă, folosită ca temă majoră și constructivă în campania electorală. Și nu de un partid, ci de toate partidele. Dacă tot vorbim de recuperarea decalajelor față de celelalte țări din Uniunea Europeană, ar trebui folosită orice oportunitate de accelerare a creșterii economice. Investițiile străine reprezintă o astfel de oportunitate.

*

Dan Bădin, Partener servicii Fiscale, Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    24.7.2020, 2:11 pm

    Autorul articolului are perfecta dreptate ca momentul de fata asigura Romaniei o oportunitate care nu apare in fiecare zi!
    Masuri punctuale nu exista pentru a schimba atitudinea investitorilor industriali fata de Romania, pina la constructia unui proiect de tara, cu urmatoarele obiective:
    a.Aducerea competitivitatii/functionalitatii economica nationale catre indicele tarilor dezvoltate din Vest, indicele actual 74 fiind sperietoarea acestora.
    Altfel investitiile vor lua calea Ungariei, Poloniei, Cehiei, etc. care au indici de competitivitate superiori, iar investitorii nici nu se vor uita catre Romania unui indice de competitivitate si functionalitate institutionala subafrican!
    b.Realizarea unui proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, deoarece “entitatile investitionale” propuse ori “foste”, sint de natura administrativa/birocratica iar nu economica cum ar fi cele din proiect.Numai acestea pot infiinta institutii cu caracter economic-financiar, care urmind proiectul de reindustrializare, sa atraga capitalul strain, combinindu-l cu banii UE, incit investitiile sa beneficieze de capitalul “management” industrial, de care nu este capabil antreprenoriatul roman, aflat in dezvoltare…
    c.Procesul de dezvoltare solicita un nou model de dezvoltare, asa cum arata Liviu Voinea in 2010 (Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii), constatind ca reindustrializarea este imposibila in lipsa acestuia.
    Cu alte cuvinte, un nou model de dezvoltare care sa ORGANIZEZE dezvoltarea economica, deoarece actualul model economic “bugetar intre doua legislaturi” nu are instrumente si potentialul de a o face.In consecinta, fara un nou model de dezvoltare – propus de proiectul de tara pe care l-am realizat – administrarea tarii ramine pasiva ca pina acum, neexistind metode, tehnici si instrumentar de administrare a DEZVOLTARII economice si industriale!
    Mai exista o serie de metode si instrumente de realizare si accelerare a dezvoltarii industriale, dar detalierea lor nu are spatiul necesar.
    In concluzie, Romania are o oportunitate imensa, insa fara un proiect de tara cu obiective economice si industriale concrete, costuri, termene, raspunderi, etc. care sa “ia ochii UE si a investitorilor industriali” , raminem cu vesnicele povesti politice liberale, peticeli economice, cirpeli legislative si peste citiva ani, la constatarea ca am pierdut si trenul acestei oportunitati…
    prof. Caliman I. Eugen
    autor proiect de tara (cu obectivul aratat, care nu intereseaza Guvernele tarii).

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Internarea în spital nu trebuie condiționată de testul Covid

Vladimir Ionescu

Internarea în spital a pacienților cu alte patologii decâd Covid-19 nu trebuie condiționată de testul coronavirus, precizează Avocatul Poporului într-un comunicat de presă. ”Persoanele care… Mai mult

Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult