miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 martie, 2016

dciolosDacian Cioloș a vorbit duminică, la Pro Tv, despre măsurile necesare pentru prevenirea atacurilor teroriste și a anunțat că Executivul pregătește câteva modificări de legislație pornind de la cererile serviciilor, modificări ce vor fi supuse însă dezbaterii publice pentru a pune de acord aspectele legate de drepturile și libertățile fundamentale .

Despre legislația cerută de SRI, terorism și probkema drepturilor fundamentale

  • Serviciile cer instrumente care să le permită să monitorizeze în mod foarte atent situația. Sunt lucruri care au fost puse la un moment dat în dezbatere publică.
  • Eu, și cei din servicii știu, sunt foarte atent și la drepturile cetățenești, transparența este un principiu pe care Guvernul l-a aplicat, dar cred că, respectând aceste principii de transparență, sunt câteva lucruri pe care trebuie să le punem în dezbatere și să vedem unde punem cursorul pentru a nu împiedica serviciile să-și facă treaba corect și fără să facem excese și exagerări privind drepturile cetățenești.
  • Serviciile se plang… știți discuția veche apropo de cartelele pre-pay, de exemplu. Înțeleg că România e una din puținele țări din UE care vinde cartele pre-pay fără un control de identitate.
  • Înțeleg că au fost chiar folosite cartele pre-pay din România în pregătirea unor atentate în altă parte în UE tocmai pentru că există această flexibilitate în România.
  • Sunt câteva lucruri care vor fi puse în discuție in perioada următoare. Miniștrii Justiției și Internelor vor veni cu o notă în guvern cu aceste elemente și vor fi supuse dezbaterii publice. Nu vreau să anticipez.
  • Să nu aibă cineva impresia că vrem să facem ceva pe ascuns, eu cred căa e important să discutăm de lucrurile acestea pragmatic, riguros, și să învățăm să punem cursorul unde trebuie, să nu exageram nici într-o parte, nici în alta.

Despre efectele terorismului asupra proiectului european

  • Asupra României sunt consecințele pe care le vedem în UE: o creștere a stării de teamă, de incertitudine, care presupune răspunsuri coordonate, ceea ce nu-i ușor.
  • Pentru că toată discuția în jurul migrației a întărit disensiunile între statele membre, și de asta spuneam și la Ambasada Belgiei – UE se află într-un moment dificil, de răscruce, pentru că avem nevoie de încredere și la nivelul leadership-ului politic, avem nevoie de încredere și între statele membre, pentru că riscul de disoluție este mare și putem plăti un preț foarte ridicat: o dezmembrare a Uniunii Europene înseamnă sa ne întoarcem înainte de 2005, cu control la frontiere, cu costuri mult mai mari pentru dreptul la circulație liberă, cu dreptul la muncă în UE, cu investițiile, costuri mult mai mari pentru dezvoltarea economică, costuri mult mai mari pentru protecție și așa mai departe.
  • După acest val masiv de extindere de la 15 la 28 (membri ai UE – n. red.) s-a schimbat complet configurația Uniunii, instituțiile nu mai sunt complet adaptate. Deci o astfel de dezbatere (despre două Europe – n. red.) va trebui să aibă loc.
  • O astfel de dezbatere era pregatită deja dupa extinderea cu România și Bulgaria, însa a venit criza, care a obligat instituțiile europene să vină cu răspunsuri imediate la probleme punctuale și a amânat această dezbatere care la un moment dat va trebui să aibă loc, apropo și de Brexit, și de altele.
  • Acum, această dezbatere e acutizată și de criza migrației, de lupta împotriva terorismului.

Despre imigranți și politica UE și a României în această chestiune

  • Cred că chiar și cei care erau foarte deschiși (față de primirea imigranților – n. red.) sunt mult mai circumspecți – Germania și țările nordice în general. Au avut o anumită deschidere pornind de la principiile de solidaritate, dar s-a înteles, cred eu, poate în al 12-lea ceas, că fără un control al migrației ilegale nu putem vorbi de solidaritate.
  • Solidaritatea o înțelegem și noi, în Europa de est, unde multe țări au fost împotriva cotelor obligatorii. O înțelegem, dar e nevoie de un control al acestui proces și de asta și noi am insistat pe un control al frontierelor externe ale UE și abia după aceea să vorbim despre cum aplicăm aceste principii ale solidarității pentru azilanți, pentru migranții legali, să definim niște criterii și niște procese.
  • Poziția României a fost clară de la început: ne-am opus cotelor obligatorii, dar am spus că soluția trebuie găsită la nivel de dialog. Una e să ai o poziție ferma și să fii deschis dialogului și alta e să te izolezi, să vii cu un nu și apoi să te izolezi.
  • Eu aș vrea ca România să fie și parte a procesului decizional, pentru că atunci când te izolezi, vii cu un nu, nu mai faci parte din grupul care ia decizii. Eu aș vrea ca România, încet-încet să intre în acest proces decizional pro-activ.
  • România nu a fost pană acum și nu cred că foarte curând va ajunge parte a unor culoare de migrație ilegală. Și noi avem o abordare și suntem pregătiți în caz de nevoie să ne protejăm frontierele, a fost unul din primele lucruri pe le-am cerut Ministerului de Interne când ne-am instalat ca Guvern.
  • Dar milităm ca migrația ilegală să fie ținută sub control nu la frontiera României, ci la frontiera Greciei.
  • Până la gard, există anumite măsuri pe care autoritățile MAI le au pentru a supraveghea fluxurile migratorii. În pregatirea pentru aderarea la Schengen, România a făcut multe investiții în acești ultimi ani pentru protecția la frontieră și avem unul dintre cele mai moderne sisteme, nu pentru că suntem mai buni decât alții, ci pentru că am făcut investiții in ultima perioadă, în dispozitive pe care alte state membre ale UE nu le au.

Despre economie, creștere și ce spun investitorii străini

  • Creșterea a venit din consum și, din păcate, consum care riscă să crească pe baza importurilor și mai puțin a producției interne.
  • Anul acesta, creșterea va putea să vină din investiții, atât din sectorul privat, pentru că măsurile de relaxare fiscală care au fost luate ar trebui să aibă exact acest obiectiv, de a încuraja investirea banilor care au fost lăsați în sectorul privat și care nu mai vin la bugetul de stat.
  • Văd semnale din acest punct de vedere din discuțiile pe care le am cu mediul privat. Văd că cresc și investiițile care vin din exterior, avem exemplul cu Ford, avem discuții cu Ford de câteva luni de zile, i-am convins și s-au convins că e un lucru bun să-și continue investiția aici.
  • Și din discuțiile pe care le-am avut, și din vizita în Germania, în Olanda, câțiva miniștri au participat la un forum la Londra cu investitori străini, interesul pentru a veni în România e mare.
  • Întrebările care se pun sunt “când vă reformați administrația, când reduceți birocrația, dacă continuați lupta împotriva corupției, dacă ne asigurați de o stabilitate bugetară și de predictibilitate în elaborarea legislației și implementarea ei”.

Despre creșterea salariilor și legea salarizării

  • Vom elimina anumite dezechilibre prin legea salarizării pe care o propunem, în limitele bugetului pe care îl avem.
  • Nu are niciun rost să venim cu promisiuni cum s-a făcut în 2010, să venim cu promisiuni pe 7-8 ani, cu o creștere a masei salariale pe care știm că nu o putem susține și care ne pune în pericol credibilitatea – inclusiv economică.
  • Deci ceea ce facem acum și sper eu că săptămâna viitoare să fim în măsură să punem în dezbatere publică este un prim proiect pentru legea salarizării unitare, vedem acum marjele de creștere a bugetului salarizării pe care le avem pentru următorii 4 ani și cu acele marje obiectivul este să ducem salariile mai mici și dezechilibrele salariilor mai mici, să le ducem în sus.
  • Salariile care deja sunt mari în unele ministere nu le vom putea crește. Nu vom putea crește toate salariile, dar vom elimina cel puțin dezechilibrele în interiorul acelorași instituții.



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: