La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

”Dacă doriți să revedeți”: Semnalele de alarmă pe o execuție bugetară înainte de o campanie electorală

de Marin Pana 26.10.2016

executie-bugetaraBugetul general consolidat a înregistrat după primele nouă luni din 2016 un deficit de 3,7 miliarde lei, sumă echivalentă cu aproape o jumătate de procent din Produsul Intern Brut estimat pentru anul în curs. Rezultatul este cu aproape zece miliarde lei sub performanța din aceeași perioadă a anului trecut, când după primele opt luni soldul bugetului a fost pozitiv (+0,86% din PIB).

Acordarea de beneficii fără suport, suprapusă peste scăderea taxelor

În termeni nominali, înrăutățirea rezultatului revine în proporție de o treime din reducerea veniturilor totale (-3,3 miliarde lei față de anul trecut) și două treimi creșterii cheltuielilor (+6,55 miliarde lei).

Concluzia, la data de 30 septembrie, cu 2 luni înainte de intrarea în campania electorală: plățile suplimentare efectuate de stat pentru creșterea veniturilor populației în 2016 nu au avut în spate încasări mai mari, în pofida creșterii economice, ci substanțial mai mici.

tabel1

Atenție, însă, dacă se face raportarea la rezultatele din economie preliminate pe 2016 , se constată că reducerea veniturilor a fost de 1,8% din PIB, în timp ce și cheltuielile consemnate după primele nouă luni au scăzut cu 0,5% din PIB.

Astfel, dacă ne raportăm la posibilitățile generate de creșterea economică, reducerea veniturilor a generat integral majorarea deficitului (mai exact 137% din deficit) și a determinat și reducerea cu o treime a cheltuielilor față de PIB-ul crescut cu circa cinci procente.

Cu alte cuvinte, combinația între scăderea fiscalității și acordarea de beneficii fără suport în venituri a condus inclusiv la diminuarea acestor beneficii față de cât s-ar fi putut da, dacă se păstra dispunerea execuției bugetare din anul precedent. Este o explicație a faptului că rezultatele economice nu prea se simt în viața de zi cu zi și demonstrația drumului greșit pe care ne-am angajat.

Nu am fost în stare să cheltuim banii altora

Scăderea cheltuielilor în primele trei trimestre din acest an ține și de incapacitatea de a absorbi și gestiona corect, cu participarea noastră minoritară – dar cum scrie la carte și fără furturi – a banilor puși la dispoziție de UE. După cum ne amintim, parcă acesta era și motivul principal pentru care am solicitat aderarea, să ne ajute să fim mai repede ca ei.

Cifrele aferente proiectelor cu finanțare nerambursabilă ( dar care, atenție, reclamă cofinanțare din partea noastră și asigurarea unei sume din care să facem cheltuilile ce ne vor fi rambursate de-abia după verificarea utilizării banilor) arată un minus care aproape coincide cu scăderea cheltuielilor. Pe scurt, am arătat în 2016 ceva de neconceput la nivel individual: nu am fost în stare să cheltuim banii altora.

De reținut și dispunerea creșterilor de cheltuieli pe capitole bugetare, de +0,3% din PIB la bunuri și servicii, +0,2% din PIB la cheltuieli de personal și +0,1% la asistență socială. Dispunere exact pe dos față de ponderile acestor capitole bugetare. Și care sugerează ce se poate face discret dacă se mai dă câte ceva unora sau altora, în funcție de posibilitățile lor de a se agita public.

tabel21

Minusul încasărilor, provenit de la fondurile UE și de la reducerea TVA

Rezultatele pe partea de încasări arată destul de clar pierderea foarte importantă pentru a buget generată de reducerea cotei standard de TVA și generalizarea cotei reduse. Tocmai de aceea, mai ales că nu e cazul să mai stimulăm suplimentar un consum fără acoperire în producția internă, ar trebui să nici nu ne gândim la o diminuare suplimentară a TVA, cel puțin în absența unei îmbunătățiri substanțiale a procentajului de colectare a acestei taxe.

Dar cea mai importantă scădere în raport cu anul precedent a venit pe segmentul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și pentru prefinanțare. Acestea au scăzut cu un incredibil 92% și au dus la o lipsă de 1% din PIB la bugetul public. Lipsă de două ori mai mare decât deficitul consemnat la finele lunii septembrie. Nu era oare mai bine să alocăm în plus 0,5% din PIB pentru proiectele cu finanțare europeană, să primim acei 1% și să ieșim pe zero, cu mai multe drumuri, spitale sau școli ?

tabel3

Nu ar strica să ne uităm și la faptul că am transferat față de aceeași perioadă a anului trecut cam trei miliarde de lei de la taxarea consumului către taxarea muncii, opțiune mai mult decât discutabilă. Și pentru că deja am intrat pe excedent de cerere și pentru că face tot mai tentantă evitarea plăților legale pe piața muncii.

Cu taxe românești nu se pot face spitale franceze sau autostrăzi germane. Doar datorii grecești

Cine crede că vom putea avea vreodată servicii medicale ca în Franța sau autostrăzi precum în Germania cu un nivel de taxe ca în România visează frumos și se lovește cu capul de grinda de sus a realității imediate. Banii puțini la dispoziție pentru comunitate înseamnă un stat slab, iar un stat slab, chiar dacă se va putea menține (vezi necesitatea de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare) nu va putea oferi niciodată servicii de calitate.

În plus, dacă tot oferim diverse beneficii sociale fanteziste, gen creșteri de salarii și pensii de 50% – 60% în următorii patru ani, pe fondul licitației absurde de diminuare a TVA ba la 18%, ba la 16%, deficitele și datoria publică se vor acumula în beneficiul celor care de-abia așteaptă să ne perceapă noi dobânzi la datoria publică aferente comportamentului nostru de consum, tot mai similar cu al grecilor.

Dar partea cea mai proastă este că, în campania electorală care a demarat deja la nivelul prezentării programelor economice, TOATE ofertele partidelor merg pe aceeași cale a scăderii veniturilor statului. Venituri care sunt oricum la doar două treimi ca procentaj în PIB față de media statelor UE. În aceste condiții, ORICUM S-AR GESTIONA BANII PUBLICI, EI NU AU CUM SĂ AJUNGĂ.

Pare contraintuitiv și sinucigaș în acest moment, dar trebuie tras un semnal de alarmă, fie și în ceasul al doisprezecelea.

În primul rând trebuie să ne intereseze cine și cum va propune măsuri de creștere a veniturilor statului, de majorare responsabilă a taxelor și impozitelor, nu de diminuare haotică și fără discernământ a lor. Altminteri statul nu va face altceva decât să-și taie singur craca de sub picioare și să nu poată aplica programele sociale și, mai ales! – de investiții absolut necesare pentru aducerea României mai aproape de Occident.

Or, dincolo de goana după traiul zilnic și obsesia pentru cât mai mulți bani în buzunare, vor conta din ce în ce mai mult la nivelul de trai probleme precum educația, sănătatea sau siguranța personală.

De-abia când un stat mai slab nu le va mai putea asigura pentru toți (nici măcar cât acum) și le vom plăti noi integral din propriul buzunar, ne vom da seama ce eroare am făcut cu combinația dintre reducerea haotică a fiscalității și votarea de beneficii haotice și fără acoperire.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD o trimite pe Gabriela Zoană să, numită secretar de stat la Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Gabriela Zoană, unul dintre vectorii de imagine ai premierului Viorica Dăncilă, a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, unde Ana Birchall susține poziții… Mai mult

Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult