Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

de Dan Bădin , 17.9.2019

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”.

Eforturile Uniunii de-a găsi un sistem antifraudă coerent – între 27 de sisteme fiscale , în fața optimizărilor marilor giganți din IT și online, dar și în fața imaginației fiscaliștilor de orice fel – mai fac un pas. Indifernt cât timp va dura până la implementare, ea se va face! Ideea e ca, până atunci, imaginația giganților să nu creeae alte mecanisme de evaziune. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția) 

***

Companiile europene cer sisteme fiscale simple si reguli simple, in special când lucrează peste granițe.” Aceasta este una din afirmațiile noului președinte ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in documentul programatic intitulat „O Uniune care se străduiește mai mult”.

Așa e: simplu de spus, complicat de făcut. Iar până la făcut, merită să reflectăm la zicerea lui Max Baucus: “Complexitatea impozitului este tot un fel de impozit”

*

Pentru contribuabilul european, creșterea complexității regulilor de conformare fiscala vine din trei surse diferite:

  • Creșterea complexității modelelor de afaceri si a afacerilor in sine, datorita impactului tehnologiei si globalizării;
  • UE nu reprezintă o uniune fiscala; deși exista reguli fiscale la nivel european, acestea co-exista cu legislații fiscale naționale diferite; rezulta, in consecință, nevoi de conformare mult mai mari pentru companii atunci când operează in UE comparativ cu alte economii (spre exemplu cu SUA);
  • Discuțiile post-criza la nivel OECD cu privire la reformarea fiscalității internaționale, cunoscute sub acronimul anti-BEPS[1], sursa din care UE s-a inspirat copios in ultimele inițiative fiscale.

In același timp, pentru a administra aceasta crescuta complexitate si fiind ajutate de explozia IT, autoritățile fiscale devin din ce in ce mai avide de informații pentru a se asigura ca taxele sunt plătite corect. Prin noile cerințe de raportare a informațiilor fiscale, lucrurile nu fac decât sa devina din ce in ce mai complicate, atât pentru contribuabil, cat si pentru fisc.

(…………………………………………)

„DAC” de la 1 la 6

DAC e un acronim pentru o serie de șase directive privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal (Directive on Administrative Cooperation), care reflecta nevoia autorităților de a avea acces la o cantitate cat mai mare de informații. Prin aceste directive, autoritățile fiscale din statele membre au agreat sa coopereze intre ele pentru a calcula taxele corect, dar si pentru a combate fraudele si evaziunea fiscala.

De la publicarea in 2011 a primei directive din serie (DAC 1), care a introdus schimbul automat de informații de interes pentru autoritățile fiscale, standardele de transparență fiscală s-au extins din ce în ce mai mult.

Următoarele directive includ informațiile financiare în standardul de raportare, apoi soluția fiscală individuală anticipată și acordul de preț în avans, după care raportarea țară cu țară, iar DAC 5 include standardele privind accesul autorităților la informații care sa evite spălarea banilor. Astfel, pe baza acestor directive, informațiile fiscale cu privire la contribuabili dintr-o anumita tara pot circula liber intre autoritățile fiscale din UE.

În cele din urmă, DAC 6 (Directiva 2018/822) aduce raportarea modalităților transfrontaliere cu risc fiscal, aceste informații putând fi evident schimbate intre autorități.

Aceasta ultima directiva necesita o atenție speciala, nu doar datorita faptului ca e noua si poate mai puțin cunoscuta, cat si pentru faptul ca aduce un lucru nou: cerința ca nu numai contribuabilii, dar si anumiți terți (i.e. intermediari) sa raporteze fiscului informații cu privire la riscurile fiscale din tranzacțiile transfrontaliere.  

Această directivă aliniază obiectivele UE cu obiectivele OECD, si anume Acțiunea 12 BEPS care acoperă regulile de divulgare a strategiilor de planificare fiscală agresivă.

Chiar dacă obiectivele sunt comune, DAC 6 pare că depășește aspirațiile OECD prin adoptarea unei directive cu reguli mai bine conturate ce trebuie transpuse de statele membre în legislația locală în viitorul apropiat.

(……………………………………)

DAC – riscurile și părțile ”rele”

Cu toate acestea, perspectiva contribuabilului poate fi diferită. Obiectivele directivei menționate mai sus reprezintă în primul rând impunerea unor obligații administrative suplimentare atât la nivelul contribuabililor, cât și al intermediarilor.

Definiția generală a modalităților transfrontaliere prevăzute de directiva presupune și extinderea spectrului tranzacțiilor care fac obiectul raportării și schimbului automat de informații, deci o mai mare transparenta.

Mai mult, ținând cont de  modalitatea destul de permisiva de interpretare a tranzacțiilor raportabile, exista riscul ca intermediarii, de teama unor potențiale consecințe asupra lor (e.g. amenzi), sa raporteze către administrația fiscala mai multe tranzacții decât ar fi necesar. O supra-raportare ar putea largi baza de informații a fiscului, dar acestea si-ar putea pierde relevanta, deci ar fi nevoie de filtre/metode suplimentare pentru a identifica ariile de risc.

Din perspectiva contribuabilului, posibilitatea ca tranzacțiile sa fie raportate fără știința sa poate duce la o inhibare a apetitului pentru risc. Atât timp cat este inhibata doar dorința de a evita legea este bine, dar exista însă riscul sa fie inhibat chiar apetitul contribuabilului pentru risc comercial , care in ultima instanța tine de esența antreprenoriatului si este benefic pentru economie. De aceea, o clarificare sporita a normelor de raportare va face ca directiva sa își atingă obiectivele, fără a leza însă spiritul antreprenorial.

Intermediarii, cum ar fi contabilii, consultanții fiscali sau băncile, sunt puși si ei într-o poziție delicata fata de clienții lor.  Fără a-si putea informa clientul, ei vor trebui sa raporteze ca tranzacțiile la care ei au participat au risc fiscal, ceea ce poate duce la scăderea încrederii intre ei si clienți. Este evident ca si intermediarii vor fi inhibați sa propună tranzacții cu risc fiscal, știind ca ulterior trebuie sa le raporteze.

(……………………………………….)

Stadiul implementării DAC: în statele UE și în România

Este important de reținut că directiva a intrat în vigoare la data de 25 iunie 2018, iar fiecare stat membru UE este obligat să transpună în legislația locală prevederile directivei până la 31 decembrie 2019 (vezi in imaginea alăturata statusul implementării).

Modificările introduse prin directivă vor fi aplicabile începând cu 1 iulie 2020, iar termenul primei raportări este 31 august 2020. Toate tranzacțiile realizate începând cu 25 iunie 2018 care îndeplinesc condițiile directivei trebuie raportate retroactiv de către cei care au calitatea de intermediar sau, in lipsa intermediarilor, chiar de către contribuabili.

In Romania este de așteptat ca in următoarele luni sa avem public proiectul de lege cu privire la implementarea acestei directive, deocamdată nu exista informații despre un potențial specific local al acestei legi de implementare.

(……………………………………………)

DAC și ”Directiva turnătorului”

Acest pachet legislativ releva câteva din tendințele in fiscalitate, cum ar fi:

  • O creștere a sarcinilor pe care contribuabilii le au de îndeplinit pentru a se conforma, care se apropie de principiul „do it yourself”, întâlnit acum de la check-in-ul la avion pana la casele self-service din supermarket; in vorbele inspirate ale lui Ronald Reagan: „Contribuabilul este cineva care lucrează pentru guvern, dar care nu trebuie sa treacă examenele de intrare in serviciul public.”
  • O încercare de uniformizare a regulilor fiscale internaționale, cu mult mai pregnanta la nivelul UE, unul dintre obiective fiind sa simplifice regulile si practicile fiscale;
  • O nevoie de transparentizare cat mai mare a informațiilor cu caracter fiscal, atât in relația contribuabil- autoritate fiscala, dar si intre autoritățile fiscale din state diferite, cu scopul evident de a lupta împotriva practicilor fiscale considerate abuzive.

Așa cum am arătat, transparentizarea informațiilor cu caracter fiscal reprezintă firul de legătura in directivele din seria DAC, dar acestea nu sunt singurele care tratează subiectul.

De exemplu, in luna aprilie a fost aprobata de Parlamentul European o noua directiva, cu scopul protejării persoanelor care raportează încălcări ale legislației europene. Cu numele colocvial de „Wistle-blower Directive”, cea ce in românește s-ar traduce ca „Directiva turnătorului” – sau, pentru a folosi un cuvânt cu mai puține conotații negative in istoria recenta,  „Directiva avertizorului” – aceasta se ocupa de protecția persoanelor (e.g. salariați) care furnizează autorităților informații cu privire la fapte care lezează interesul public, printre ele aflându-se si încălcarea regulilor cu privire la impozitarea companiilor.

(…………………………………….)

Când încrederea dintre guverne și contribuabili este distrusă…

Introducerea cat mai multor cerințe de raportare detaliata a informațiilor cu caracter fiscal, având natura preventiva dar si un substrat punitiv, scoate in evidenta, pe lângă importanta colectării cat mai eficiente a taxelor, si o scădere a încrederii intre actorii economici, in principal intre guverne si contribuabili.

De aceea, trebuie subliniat ca exista mai multe voci care vorbesc in ultimii ani de necesitatea unor politici in sens contrar, anume de creștere a acestei încrederi, cooperarea in obținerea conformării fiscale fiind considerata o modalitate mai buna de a colecta corect si eficient taxele.

In teorie, taxarea e similara cumpărăturilor: ceea ce cumpăr e reprezentat de servicii guvernamentale; ceea ce plătesc reprezintă impozitele. Încrederea ca taxele plătite sunt folosite in mod eficient in scopuri utile societății poate ajuta contribuabilii sa își plătească de bunăvoie taxele, mai mult decât orice masuri birocratice sau punitive.

(……………………………………………)

***

Analiza integrală, cu explicații detaliate – în CRONICILE Curs de Guvernare, Nr. 97. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Camera Deputaților / PSD și Pro România blochează dezbaterea legilor cerute de USR pentru susținerea guvernului Orban

Razvan Diaconu

Biroul permanent al Camerei Deputaților a respins luni solicitarea de a fi introduse pe ordinea de zi a plenului a celor trei proiecte de lege… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban vrea ca votul pentru noul guvern să fie organizat înainte de 29 octombrie

Razvan Diaconu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat luni, după ședința conducerii PNL, că votul pentru noul Guvern ar putea fi dat la începutul săptămânii viitoare. Ludovic… Mai mult

Stiri

Pilotul Valentin Gvinda a refuzat conducerea interimară a TAROM, după ce a analizat starea companiei

Vladimir Ionescu

Pilotul Valentin Gvinda (foto), cel pe care Consiliul de Administrație de la TAROM dorea să-l numească director general intermar, a refuzat funcția, după ce a… Mai mult

Stiri

Horia Braun Erdei, economistul-șef al BCR – a fost numit președintele executiv al Erste Asset Management România

Adrian N Ionescu

Economistul șef al BCR, Horia Braun Erdei (foto), a fost numit președinte executiv (CEO) al Erste Asset Management România, cel mai mare administrator de investiții… Mai mult

Stiri

Program pilot: Cluj, primul oraș care va introduce autobuze fără șofer

Vladimir Ionescu

Cluj Napoca este primul oraş din România care a introdus în circulaţie autobuzele electrice, iar acum se pregăteşte pentru încă o premieră, anunță autoritățile locale.… Mai mult

Stiri

Plagiat / ASE a cerut retragerea titlului de doctor în țtiințe deținut de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice a propus retragerea titlului de doctor în Științe Economice deținut de Darius Vâlcov, întrucât fostul ministru de Finanțe și, totodată, autorul… Mai mult

Stiri

Procesul în care Dan Șova a fost condamnat la 3 ani închisoare se reia de la zero

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis, luni, rejudecarea de la zero a dosarului de corupție îm care Dan Șova, fost ministru al… Mai mult