România s-a clasat pe locul 7 în Uniunea Europeană în topul celor mai afectate țări de fenomenul „stalkerware”, de intruziune în viața privată a utilizatorilor de dispozitive de comunicare, prin aplicații software de supraveghere, potrivit raportului Kaspersky „The State of Stalkerware 2020”.
„Stalkerware este o formă de cyber-violenţă şi un fenomen global care afectează ţări indiferent de mărime, societate sau cultură. (…) Aplicațiile stalkerware sunt accesibile comercial oricui prin internet. Riscurile ajung dincolo de sfera online și intră în lumea fizică”, spune raportul citat.
Coallitio Against Stalkerware, printre ai cărei fondatori se numără Kaspersky, avertizează că fenomenul poate facilita supravegherea, hărțuirea persoanei vizate, abuzurile și chiar violența exercitată asupra acesteia.
Vârful aisbergului
Cu Marea Britanie pe locul 3 în topul european, România ar fi a opta țară cea mai afectată din UE28. Brexitul a urcat țara noastră cu o treaptă mai sus.
Rusia, Brazilia, Statele Unite ale Americii, India şi Mexic se află în fruntea listei Kaspersky din 2020 a ţărilor în care numărul utilizatorilor afectaţi de acest fenomen este foarte mare.
(Citiți și:”Când priza te minte și becul te-nșală – Interviu cu Alex Bălan, șeful departamentului de cercetare în probleme de securitate cibernetică al Bitdefender”)
Germania este prima ţară europeană (pe locul 6) în clasamentul global. Iranul, Italia, Regatul Unit şi, în cele din urmă, Arabia Saudită completează Top 10 global.
Conform raportului la nivel global aproape 54.000 de utilizatori de telefonie mobilă au fost afectaţi de acest fenomen, în scădere faţă de anul precedent (67.500). Acestea sunt totuși doar victimele detectate.
Amenințările și metodele de apărare
Stalkerware poate funcționa și în modul „stealth”, ceea ce înseamnă că nu este afișată nici o pictogramă pe dispozitiv pentru a indica prezența aplicației, care nu este vizibilă pentru utilizatorul afectat.
Majoritatea utilizatorilor afectați nici măcar nu știu că există acest tip de software. Aceasta înseamnă că nu pot proteja ei înșiși, online sau offline, mai ales că urmăritorul care folosește stalkerware își cunoaște personal victima, de obicei.
Prin urmare primul mod de apărare este recunoașterea pericolului. În funcție pe tipul aplicației stalkerware, cel care abuzează poate:
- să citească și să înregistreze tot ceea ce utilizatorul tastează pe dispozitiv, inclusiv informații bancare sau privind cumpărăturile;
- să afle află unde se află utilizatorul în timp real;
- să asculte și să înregistreze ce spune utiliztorul;
- să citească mesajele de pe orice messenger, indiferent dacă este utilizată criptarea;
- să monitorizeze activitatea pe rețelele sociale;
- să vadă fotografii și videoclipuri ale utilizatorului;
- să pornească pe dispozitiv camera video și să vadă ce face utilizatorul.
Împotriva acestei amenințări trebuie ca utilizatorii dispozitivelor de comunicare și mai ale de telefoane mobile:
- să verifice solicitările de acces ale aplicațiilor pe care vor să le instaleze, căci aplicaţiile Stalkerware pot fi deghizate sub un nume fals de aplicaţie, cu acces suspect la mesaje, jurnale de apeluri, locaţie şi alte activităţi personale.
- exemplu: o aplicaţie numită „Wi-Fi” care are acces la geolocalizarea dumneavoastră este una suspectă;
- să verifice viteza de descărcare a bateriei;
- să urmărească frecvența supraîncălzirilor și creșterea volumului de transfer de date;
- să scaneze des dispozitivele Android. Dacă a fost detectată o aplicație stalkerware, să nu se grăbească s-o șteargă, riscând ca urmăritorul să observe și să instaleze o alta; Este preferabil apelul la specialiști.
- să verfice istoricul breowser-ului: urmăritorul își va instala aplicația prin pagini web pe care utilizatorul nu le-a vizitat. Eventual, urmăritorul șterge istoricul;
În 2021, Comisia Europeană a decis să sprijine, prin Rights, Equality and Citizenship proiectul „DeStalk”, la care Kaspersky lucrează împreună cu alți patru parteneri, potrivit raportului citat.
